W1- Nutriție și sănătate - discuții cu extratereștrii pleiadieni (II)

Autor Gosia de la Agenția Cosmică;
Publicat 17 octombrie 2022
Traducere Const. Mihăilescu

(continuare)

Robert: Și lapte vegetal, da sau nu?
Anéeka: Niciodată nu trebuie să-l consumi, dacă ești bărbat. De asemenea, dacă ești bărbat, soia îți distruge testosteronul și favorizează formarea estrogenului. Uneori, bărbaților pot chiar să le crească sânii din cauza consumului de soia.
Deci:

Laptele de cocos = Bun
Lapte de migdale = Bun
Orezul integral nu este bun pentru voi, orezul alb este mai bun, dar provoacă mult glicogen (contrar a ceea ce vă recomandă specialiștii voștri).
----------
Robert: Hipertensiunea arterială este dăunătoare?
Anéeka: Există o cauză a hipertensiunii arteriale care este încercarea organismului de a duce sânge în locuri unde există deficit. Trebuie văzut de ce nu există suficientă aprovizionare cu sânge în anumite părți ale corpului. De obicei, duc lipsă de sânge (deci și de oxigenare) anumite organe ale corpului, printre care și creierul.
Acest lucru se întâmplă, de obicei, când ești supus stresului, ceea ce determină corpul să întrerupă sau să diminueze alimentarea cu sânge în locurile în care nu este necesar pentru supraviețuirea imediată, ceea ce înseamnă că va întrerupe alimentarea sistemului gastric și a creierului în favoarea picioarelor și a mușchilor, pentru că atunci te afli într-o situație de viață și de moarte și ai nevoie de sânge pentru a lupta.

Problema este că organismul nu face diferența între un pericol creat de agresiunea unui tigru, de ex., și o somație de plată, pe care tu nu o poți achita.
Așadar, la oamenii care trăiesc într-o stare de stres perpetuu, corpul impune o restricționare a fluxului de sânge către organele interne și creier, care se poate croniciza, provocând o constricție a vaselor pentru a crește tensiunea arterială astfel încât să asigure furnizarea de oxigen și substanțe nutritive din sânge către organele și țesuturile compromise. Deci, hipertensiunea, este o reacție prin care corpul încercă să rezolve o problemă, un simptom sau o reacție la problemă, dar care nu este problema.
Bineînțeles, dacă tensiunea rămâne ridicată pentru prea mult timp sau depășește o limită, va sparge vasele de sânge în cel mai slab loc, provocând hemoragie cerebrală, atac de cord, afecțiune a ochiul sau altui organ.
Deci, administrarea de medicamente, care scad tensiunea arterială, poate rezolva doar problema reducerii aportului de sânge în locuri compromise dar înlătură cauza (care este stresul) provocată de un anumit mod de viață. 

Robert: Cum poate fi deschisă glanda pineală?
Anéeka: Nu pot recomanda niciun produs, nicio metodă. Nu e nevoie de așa ceva. Cu referire la hrană, pot spune că în mod corect, GLANDA PIENALĂ POATE FI DESCHISĂ (activată) DOAR PRIN POST, PE O PERIOADĂ ADECVATĂ.
----------
Robert: Mi-ai spus odată că noi, pământenii, avem o gândire greșită asupra consumului de proteine, nu? Proteine ​​alimentare.
Anéeka: Mai exact, cu referire la recomandarea care vi se face și în care se afirmă că proteinele vegetale pot înlocui proteinele animale în dietă. Nu este așa, ele sunt diferite. Apoi, nu toată lumea poate urma o dietă vegană. Nu poți impune o singură dietă pentru toată lumea, căci fiecare organism uman este diferit și are particularitățile lui. Cert este că majoritatea oamenilor nu pot trăi sănătos dacă adoptă un regim vegan.
Swaruu (9): Fasolea, de exemplu, este renumită pentru că provoacă suferință gastrică, de unde flatulența, după ce o consumi. Acesta este un răspuns de respingere din partea corpului. Se spune că fasolea și alte produse de natură neanimală sunt pline de proteine ​​și ar putea înlocui cu brio proteina animală. Problema este că, din când în când, rezultatele noastre de laborator indică faptul că această proteină este de calitate scăzută și este incompatibilă cu absorbția de către sistemul gastric uman.
Robert: Da, dar am auzit că mâncarea vegană îți protejează mai bine dantura, nu? 
Anéeka: De fapt, n-o prea protejează. Depinde de consistența a ceea ce mănânci, dar e sigur că fără proteine ​​animale încep să-ți cadă dinții. 

Oricum dinții, reprezintă un subiect complicat. Uneori, dinții pot lucra precum niște întrerupători sau noduri de energie care controlează organele din corp.
Nervii unor organe trec prin dinți și apoi către creier (precum și măduva spinării). Deci, o infecție a rădăcinii dentare afectează organul asociat, dintre care cel mai frecvent este inima, pe lângă faptul că aceste bacterii îl afectează direct.
Prin urmare, alimentația este foarte importantă pentru conservarea dinților, care, în sine, sunt și un indicator al stării generale de sănătate a organismului. Dar deteriorarea sau uzura dentară depinde de ceea ce mănânci. De multe ori, consumul de lucruri dure produce o uzură foarte puternică a dinților.
Ca, de exemplu, puteți vedea sau puteți spune cărui strat social aparținea omul care a devenit mumie egipteană, cercetându-i starea dinților. În acele vremuri, populația, în general, consuma multă pâine de grâu. Pentru a face făina foloseau mori rudimentare de piatră (până în epoca modernă, de altfel) care, în timpul măcinatului, formau nisip din piatra morii, provocând uzura dinților, când mestecau pâinea cu nisip.
Unii regi egipteni (numiți greșit faraoni) aveau dinți perfecți, mărturie a unei alimentații mai corecte (uneori, alimentație non-umană, pentru că mulți nu erau oameni). Cam același lucru se întâmplă și astăzi; depinde de dietă.
Repet și aici, dietele bogate în carbohidrați și zaharuri produc deteriorarea dentară și deteriorarea restului corpului. Chiar și cataracta oculară, afecțiune foarte frecvente pe Pământ, nu se datorează expunerii la soare, ci unei calcifierii interne, cauzată de conținutul ridicat de zahăr în sânge (hiperglicemie).

ÎNTREBĂRI DE LA CITITORI:
Robert: „Piatra de alaun, care este atât de recomandată, este bună?”
Anéeka: Este practic aluminiu și este toxic pentru sistemul nervos.

Robert: "Se spune că sărurile de aluminiu au o moleculă mai mare și nu pătrund în piele. Adevărat?"
Anéeka: Ar trebui să văd compușii chimici ai acelui aluminiu pentru a mă putea pronunța asupra folosirii lui. Aluminiul în formele sale mai absorbabile, adică în soluții sau pulberi, este toxic pentru creier și nervi, în principal. Ar fi necesar să văd mai întâi compușii, dar, în general, nu-mi place să știu aluminiul lângă organism.
De exemplu, la voi se folosește foarte mult aluminiul în construcția de avioane. La noi ar fi exclus. În această industrie se folosesc polimorfe sau titan, care sunt mai stabile, din punct de vedere chimic și molecular.

Robert: "Oalele din oțel inoxidabil sunt cele mai bune de folosit, nu cele de aluminiu. Dar cele de teflon?"
Anéeka: Da, acestea sunt cele mai bune. Oţel inoxidabil, da.  Și teflonul, atâta timp cât stratul e în stare bună. Dacă este zgâriat și se desprinde, nu .
Robert: Și cele din titan?
Anéeka: Oale și tigăi de titan, da, dacă le poți procura. Este ca oțelul: stabil și sănătos.

Robert: "Este bine să bei apă de mare?"
Swaruu: Da, în cantități mici sau diluată (două părți apă o parte sare). Uită asta dacă ești pe o plută în mijlocul oceanului. Pe termen scurt, nu provoacă insuficiență renală așa cum se spune. Pe termen mediu și lung, poate cauza probleme. Nu aveți nevoie de cantități mari. De asemenea, sarea de mare autentică vă oferă aproape toate mineralele de care aveți nevoie..
Problema este să găsești apă de mare care să nu fie contaminată, așa că nu este indicat să o bei direct de pe plajă, mai ales într-o zonă hotelieră. Dacă te afli pe o insula din Pacificul de Sud, ok, da.

Robert: Poți să bei apă de ocean dacă ești pe o plută?
Swaruu: În ultimă instanță, da, dacă ai rinichi sănătoși. Îți va face mai rău să nu bei apă decât mineralele din apă. Mulți au murit de sete în timp ce pluteau pe o plută în ocean. Scuzați-mă, dar asta este irațional și la limita absurdului. De parcă ei considerau de la sine înțeles că apa de mare este otravă pentru rinichi sau așa ceva, când, de fapt, este viață pură.
Un alt lucru, care nu este menționat la acest subiect, este legat de compoziția și densitatea minerală, care variază în funcție de locul din care este prelevată proba; astfel, apa de mare de la adâncime are o densitate mai mică decât apa de mare de coastă.
Dar nu uitați că, de obicei, este contaminată și că aveți nevoie doar de porții mici pentru a o putea consuma în siguranță. De asemenea, înotul în apă sărată și rămânerea în acea apă timp de o oră după aceea, aduce multe beneficii împotriva bolilor și problemelor de piele.
Robert: "Apa de mare regenerează ADN-ul?"
Anéeka: Nu direct. Dar conține multe minerale care sunt extrem de benefice pentru buna funcționare a organismului și, prin asta, organismul ar regenera într-o anumită măsură  ADN-ul. Sarea gemă de mare vă oferă, de asemenea, beneficiile apei de mare. Consumați sare obținută prin evaporarea apei de mare, în locul sării albe de masă care are în multe cazuri fluorură de sodiu, un neurotoxic care, totuși, nu are nimic de-a face cu cariile dentare.

Robert: Se spune că zeolitul (argila vulcanică) este bun pentru a elimina nanotehnologia și metalele din organism.
Anéeka: Nu pot comenta, dar mă îndoiesc foarte mult. Argila vulcanică este practic piatră, prin urmare e plină și de metale grele. Nu am nicio referință pentru a argumenta ceva aici, dar nu văd logica direct.

Robert: „Ar avea aurul implantat subcutanat același scop ca aurul monoatomic?”
Anéeka: Nu. Aurul monoatomic are o structură moleculară sau atomică diferită. Aurul servește la îmbunătățirea aspectelor sănătății dar în micro cantități; da, ajută la regenerarea celulelor și la replicarea corectă a acestora, dar nu produce aceleași efecte ca aurul monoatomic.
Robert: "Poți obține aur monoatomic din apa de mare?"
Anéeka: Nu, și, oricum, ai avea nevoie de cantități uriașe pentru a o filtra ca să obții aurul conținut în ea.

ÎNTREBĂRI MAI RECENTE:
Întrebare: Ce ne puteți spune despre combinațiile de nutrienți/alimente pe care le-am putea consuma și care se potențează reciproc? De exemplu, se spune că tortilla și fasolea consumate împreună formează o proteină mai stabilă și mai completă.
Yazhi: Nu știu despre combinarea nutrienților, totuși o iau ca pe ceva evident, deoarece oricum totul se combină, formând lanțuri nutritive de tot felul.
Dar am dovezi că nu există nimic care să înlocuiască, cu adevărat, consumul de grăsimi și proteine ​​animale. Plantele sunt pline de antinutrienți, de care oamenii nu știu. Fiecare plantă, chiar și cele mai comestibile, au proprii lor compuși chimici care pot dăuna oricui le mănâncă, (insecte și animale care întâmplător le consumă).. Aceasta este o metodă de protecție împotriva prădătorilor, adoptată de plantele terestre, care nu pot fugi (Pe alte planete, unele specii se pot deplasa; dar asta e altă poveste).
Erbivorele au propria lor protecție enzimatică în sistemele lor digestive mari.

În schimb, oamenii nu au o astfel de protecție, ceea ce conduce la acumularea de antinutrienți care provoacă daune, pe termen scurt, mediu sau lung, în funcție de sensibilitatea individului. De aceea, nicio dietă nu poate fi impusă tuturor ființelor umane, deoarece fiecare om este o individualitate.
Gosia: Dar taygetanii mănâncă plante. Acele plante nu le fac rău?
Yazhi: După cum am mai spus, sistemul digestiv al taygetanilor are enzime specifice, foarte diferite de cele ale oamenilor. Nu sunt aceeași specie. Taygetanii sunt mai vegetarieni (mai erbivori) decât pământenii.

Bineînțeles că și plantele din Taygeta au antinutrienți, și nu aș spune că ne dăunează, dar nu fac atât de mult rău. (Spun doar, căci eu nu am acele enzime, un alt detaliu care mă separă genetic de taygetani. Nici eu și nici nicio ființă din grupul Swaruu.)
Acest lucru cu siguranță se aplică și multor vegani, în special veganilor din totdeauna sau de când erau copii; cu siguranță, aceștia au și alte enzime.

Așa că insist: nu poți forța oamenii să mănânce plante dacă nu le pot digera.
Din câte am înțeles, cu referire la întrebarea inițială, în multe locuri din lume tortilla mexicană este criticată ca fiind un carbohidrat care declanșează glucoza și este considerată un aliment „rău” pentru organism.
Ceea ce am văzut de aici despre tortilla mexicană este că face mult mai puțin rău mexicanului care a consumat-o toată viața decât unui străin. Asta indică o adaptare enzimatică la digestia porumbului din tortilla.
Gosia: La fel ca și cum ai fi imun la unele medicamente...
Yazhi: Depinde de componente. Dacă este o substanță chimică nouă, organismul nu o poate neutraliza și se va acumula sub formă de toxine în țesuturi. (Se spune că se acumulează în ficat, dar știința medicală taygetană spune altceva. Pe Pământ se spune că ficatul este un fel de filtru. Pentru taygetani nu este un filtru. Nu acumulează toxine. Schimbă compușii chimici organici cu utilizarea enzimelor astfel încât să poată fi apoi valorificate ca energie, prin proces glicogen, sau eliminate prin urină și colon, printre altele).
Deci, pentru a încheia, tortilla pare să-i hrănească pe mexicani mai bine decât pe străini. Un exemplu că nu toți oamenii sunt la fel.

https://swaruu.org/transcripts/nutrition-and-diet-chatting-with-swaruu-aneeka-and-yazhi-about-food