”Mă vindec de tot trecutul meu întunecat, de toate faptele și gândurile care m-au oprit să evoluez și care m-au îndepărtat de Lumină. Vreau să evoluez în iubire. Eu sunt iubire. Așa să fie!” (în sprijinul cititorului interesat)

Totalul afișărilor de pagină

joi, 19 septembrie 2013

Eliminarea pietrelor de la ficat și de la vezica biliară.



Să vă povestesc cum am ajuns să descopăr ceea ce niciun medic nu o să vă spună niciodată.

În timpul unei vizite medicale anuale de medicina muncii, un medic mi-a recomandat să fac și o ecografie abdominală deoarece este oricum cuprinsă în abonament, și nu strică. Am decis să fac și această verificare. Doar că, m-a luat total prin surprindere atunci când medicul mi-a comunicat că am pietre la ficat.
- Imposibil, am replicat eu.
- Da, două pietre de câte 13 mm în colecist (fiere). Mi-a recomandat să-mi scot fierea.

Am sărit ca ars.
- Eu, operație? Păi sunt sănătos tun!

Până la urmă, șocul a trecut și am început să consult mai mulți medici și să mai fac vreo trei ecografii. Așa era. M-am resemnat. 

Cum nu voiam nici să aud de operație, am început să caut pe internet cu toată febrilitatea, metode de eliminare nechirurgicală a pietrelor. Am căutat pe sit-ul revistei pe care o citesc toate babele, Formula AS, și, până la urmă, am găsit o metodă naturistă a lui Valeriu Popa, apărută în nr. 379 al revistei. Mi-a luat foarte mult timp să găsesc acel articol despre care toată lumea vorbea laudativ, dar nimeni nu mi-l putea pune la dispoziție.

Rețeta este cam aceasta: să bei ulei amestecat cu suc de lămâie și să ții o pernă (compresă) caldă la ficat. 
Mi s-a părut bun acest tratament dar am decis să mai caut. Am aflat că în Grecia antică, se utiliza cura de ulei de măsline amestecat cu zeamă de lămâie. După acest tratament se spunea că vei elimina niște chestii verzi. 
Se susținea că această cură te vindecă și de alte boli.

Până la urmă, am dat pe Youtube, de un interviu în limba engleză ,acordat de un anume Andreas Moritz, care făcuse acea emisiune tv. în urmă cu vreo 15 ani. Omul părea foarte bine documentat, bineintenționat și modest.

Am aflat din acea emisiune foarte multe amănunte despre ficat și rolul său în organism. El spunea că pietrele se formează mai întâi în ficat (fază în care nu pot fi evidențiate la ecograf) și mai apoi cad în fiere. De fapt, noi am avea în ficat mii de pietricele minuscule care, dacă se măresc, încep să apară diverse blocaje în organism; aceasta, deoarece ficatul nu mai poate elimina toxinele care apar inevitabil în corp, din varii motive (regim de viață, stres, hrană, program de hrănire neadecvat etc). 
Aceste toxine sunt depozitate în diversele organe ale corpului din cauza nevoii ficatului de a scăpa de ele.
Vorbitorul spunea că experimentase pe mulți oameni metoda lui de eliminare a pietrelor de la ficat și chiar scrisese o carte pe această temă.

I-am căutat cartea, i-am citit-o și am realizat că metoda de eliminare era cam aceeași cu cea despre care auzisem mai înainte la noi în țară (Valeriu Popa), și care apăruse în revista Formula AS. Tipul descoperise, în plus, o metodă pentru eliminarea mai ușoară a pietrelor, printr-o tehnică de dilatare a canalelor. Folosea sarea-amară (sulfatul de magneziu).

Am încercat să discut despre aceasta și cu mai mulți medici dar, toți erau din capul locului absolut împotriva metodei. Ei o țineau pe-a lor: operația. Au încercat să mă panicheze spunându-mi că pot ajunge la insurmontabile complicații, dacă fac acel tratament.

M-am decis să mă operez, dar înainte, mi-am zis că dacă tot le voi scoate chirurgical, de ce, cu o zi înainte de operație, să nu încerc și metoda neinvazivă despre care auzisem și citisem atât de multe. 
Mi-am făcut cruce, am stat nemâncat o zi și seara am băut sarea amară și uleiul. După ce am băut uleiul, nu m-am simțit prea bine: n-aveam dureri dar aveam o senzație de rău, de greață, evident, din cauza uleiului înghițit. 
Asta a durat până când am eliminat toate pietrele. Imediat, m-am simțit ușor și parcă eliberat. Aveam atâta energie de parcă aș fi putut și zbura.

Deși mi se spusese că aveam două pietre de 13 mm, aflați că am eliminat peste 50, cu dimensiuni între 15-13 mm și, sper că nu exagerez, câteva sute mult mai mărunte.

A doua zi am făcut ecografie. Ficatul meu devenise mai suplu, se dezumflase, cu vreo 3 cm.

Din acea zi, viața mea s-a schimbat în totalitate: am devenit mai vioi, mai plin de viață, mai multă disponibilitate, gândesc mult mai clar, am mai multă energie și nu mă mai simt obosit de loc. Capacitatea mea la efort a crescut foarte mult.

Pe pielea mea am aflat că majoritatea dintre noi avem ficatul înfundat cu tot felul de mizerii care se pietrifică în timp. Aceste pietre sunt în mare parte din colesterol și prezența lor în ficat diminuiază mult capacitatea acestui extraordinar organ de a-și îndeplini multiplele funcțiuni pe care le are.

Dau mai jos căteva date despre rolul ficatului în organism, după care prezint modul cum se face cura de curățare a ficatului și eliminare a pietrelor.

 Cine dorește poate să vadă și filmul cu conferința lui Andreas Moritz, accesând : 
http.//www.youtube.com/wach?v=Q52JKIzBJ8s&list=PL6DB1829318F93A55&index=21&feature=plpp video.

Am considerat că este de datoria mea să fac cunoscut acest procedeu care poate ajuta mulți oameni.
Multă sănătate!




Despre ficat. 
Este un organ extrem de important al corpului și are un rol esențial în procesul digestiv și în asigurarea nutrienților către celulele corpului, dar și în detoxifiere, curățarea sângelui de toxine, metale grele, viruși, paraziți etc.

Ficatul metabolizează lipidele în exces, elimină din corp diversele E-uri alimentare, multele chimicale ascunse în semipreparate sau chiar în alimente proaspete. Metabolizează, de asemenea, alcoolul ajuns în organism.

Ficatul joacă un rol foarte important în asigurarea creșterii și funcționării celulelor corpului. Dacă ficatul nu mai funcționează bine și la parametri necesari, celulele corpului nu mai primesc cantitatea necesară de nutrienți, deșeurile din corp nu se mai elimină, toxinele vor fi recirculate în organism și, în drumul lor, vor îmbolnăvi diferitele organe sau vor compromite fluxurile unei funcționări normale a corpului. Sistemul nervos și cel endocrin nu vor mai controla corect diversele organe.

Analizele de laborator nu prezintă date exacte deoarece chiar și la o funcționare de doar 40% corectă, rezultatele vor arăta ca fiind în parametri.

Aproape toate bolile din corp sunt inițiate de nefuncționarea corectă a ficatului.

Ficatul are doi lobi și arată ca doi copaci cu ramurile goale. Pe lângă rolul de procesare a nutrienților, de metabolizare și anulare a substanțelor toxice, inclusiv a alcoolului, fiecare celulă preia din sânge și toxinele, pe care le elimină împreună cu bila, în aceste mici canale care străbat întregul ficat. Toate aceste rămurele goale pe dinăuntru, se unesc în canale mai mari, după care se unesc în canalele principale care vin de la fiecare lob al ficatului, pentru ca, în sfârșit, să se unească în principalul canal biliar.

Prin acel canal biliar se scurge bila către colecist (o pungă plasată sub ficat). Bila este o substanță asemănătoare cu un gel uleios de culoare galben-verzui.

Bila are rolul de a ajuta în procesarea hranei.

În momentul în care bolul alimentar ajunge în stomac, fierea se contractă și împinge bila în canalul biliar comun (cca 10 cm) de unde, ajunge în intestinul subțire. Când bolul alimentar ajunge în intestin,  bila trebuie să fie prezentă, altfel nu va fi procesată și va fi eliminată fără ca organismul să rețină nutrienții.
Ficatul secretă cam 1 litru și jumătate de  bilă pe zi. Această substanță este atât de prețioasă pentru organism încât nu este eliminată ci, o mare parte din ea, este resorbită în intestinul gros și recirculată din nou către ficat, pentru a fi refolosită.
O mare parte din nutrienții prelevați din hrana procesată, o constituie colesterolul sub formă de cristale. Colesterolul ”bun” este un element de bază în construcția tuturor țesuturilor. El este prezent în oricare dintre mușchi, în pereții organelor corpului etc. Însă, colesterolul în exces este prelevat de ficat din sânge și eliminat prin canalele biliare. Cristalele de colesterol au tendința de a adera unele de altele (se lipesc) ajutate și de compoziția uleioasă a bilei. În felul acesta, în timp, aceste grămăjoare de cristale de colesterol, formează ceea ce cunoaștem noi a fi ”pietrele” de la ficat și vezică biliară. Aceste formațiuni pietrificate încep să blocheze canalele biliare (întâi, pe cele mai mici, evident, și apoi pe cele mai mari). În faze avansate, ele pot bloca complet întregul lob.

Ficatul se poate mări cu cca 10 cm, ca urmare a aglomerării și creșterii în dimensiune a acestor ”pietre”. În plus, la aceste aglomerări lipicioase pot adera și multiple alte formațiuni grase care conțin metale grele, calciu, diverse săruri etc. Și, în final, totul se calcifiază.

Abia atunci sunt observabile la ecograf. Până la acestă fază, medicul îți va spune doar că în ficat apar unele ”structuri grase”.

Când ficatul devine aproape plin cu pietre, unele se mai desprind și ajung în fiere.

După o masă mai grasă sau cu alimente mai greu de digerat, fierea se contractă mai puternic, ocazie cu care aruncă și o parte din pietrele adăpostite de ea, în canalul biliar colector. Cele mai mari, vor putea bloca canalul, ceea ce va provoca dureri atroce în partea dreaptă sau în capul pieptului. Uneori, sunt confundate cu durerile de stomac, căci apar imediat după masă.

Durerea încetează abia după ce piatra a reușit să iasă, să se deblocheze. Dacă piatra nu se deblochează, bila nu mai poate ieși spre intestin și va trece în sânge, ceea ce va provoca îngălbenirea pielii bolnavului(faza de icter).

Canalul biliar comun, chiar înainte să iasă din intestinul subțire, se unește cu canalul de eliminare a acizilor din pancreas. Dacă piatra se blochează chiar în acel punct, nici acizii pancreatici nu vor mai putea fi eliminați, ceea ce va conduce la pancreatită, , o afecțiune foarte gravă, în majoritatea cazurilor letală. Cu astfel de afecțiuni (obturări) pacientul nu poate rezista mai mult de trei zile, după care trebuie operat.

 Acest articol prezintă o metodă care provoacă, în primul rând dilatarea canalului biliar, care va ușura eliminarea pietrei.

Dacă se dizolvă 30 gr.de sare amară (sulfat de magneziu) într-un pahar cu apă și se bea, canalul biliar se dilată suficient (cca 3 cm în secțiune) pentru ca piatra să se deblocheze. Eliminarea este mult ajutată și dacă se pun comprese cu o substanță caldă sau încălzită plastă pe zona dureroasă. Medicina noastră (nenaturistă) știe un singur remediu: operația.

Dacă fierea este eliminată chirurgical, bila va curge în continuu, picătură cu picătură, în intestinul subțire. Amestecată cu hrana ea va fi bine tolerată de organism, dar în lipsa hranei, bila va roade permanent din pereții intestinului subțire, căci e ca o picătură ”chinezească” care cade mereu în același loc, provocând iritații, stări de rău, ulcerații (prin penetrarea peretelui intestinului), cancer.

În plus, în momentul în care hrana ajunge în intestinul subțire, ea nu va mai întâlni suficientă bilă, ceea ce va provoca balonări, iar omul se va hrăni degeaba căci procesarea nu va mai fi completă, mare parte din hrană pierzându-se. Acesta este motivul pentru care medicii recomandă celor cărora li s-a extirpat fierea, să consume toată viața acizi biliari sub formă de pastile, imediat după masă.
Oricum, după eliminarea ferii, nu se va mai putea vorbi despre o corectă funcționare a ficatului. Pe lângă faptul că celulele nu vor mai primi în cantități suficiente nutrienții de care au nevoie, sângele nu se va mai detoxifia atât cât ar fi necesar. O mulțime de toxine, viruși, metale grele, bacterii, se vor afla mereu în circuitul sangvin întârziindu-se la nesfârșit eliminarea lor din corp.

Pentru a scăpa, măcar temporar, de acest balast otrăvitor, organismul găsește alte soluții. Mai întâi va încerca să le elimine prin alte organe de excreție: rinichi, pile, respirație. Dacă nici acest lucru nu va fi suficient (și, de obicei, nu este) organismul va căuta, în interiorul său, diferite locuri și organe unde să trimită aceste deșeuri. Desigur, acestea nu pot fi decât paliative, până când ficatul își va putea îndeplini corect sarcinile (adesea, asta nu se va mai întâmpla niciodată).

Depozitarea în alte organe a acestor deșeuri va provoca disfuncționalități în acele organe care, până la urmă, se vor îmbolnăvi.

Dacă ele sunt acumulate în articulații, rezultă binecunoscutele boli ale articulațiilor (mai ales la cei vârstnici; asta nu pentru că sunt bătrâni ci pentru că s-au expus o mai lungă perioadă la aceste riscuri).

Una dintre principalele funcțiuni ale ficatului este să sintetizeze zahărul în glucoză, (principala hrană a creierului). Un ficat afectat nu mai poate hrăni corect și suficient creierul, și de aici: oboseala, depresiile, boli precum demența, Alzeimer, Parkinson, scleroza multiplă etc.

 Dacă metalele grele nu mai sunt eliminate, se poate ajunge la Alzeimer (exces de aluminiu) sau alte boli grave, cu orizont letal.

Un ficat bolnav, nu poate procesa suficient și corect toate proteinele din sânge, ceea ce va face ca ele să se depoziteze în sânge sau în pereții sanguini. Poate apărea o creștere excesivă a globulelor roșii; crește nivelul de hemoglobină. Consecința: sângele devine mai gros și formează cheaguri care pot bloca diverse vase de sânge. Se poate ajunge astfel la infarct sau la paralizie. Când proteinele se depun pe pereții vaselor de sânge, se vor forma testuri groase de colagen care vor putea bloca circulația.

Dacă colesterolul în exces nu este eliminat suficient, de către ficat și el se va depune pe pereții vaselor de sânge reducându-le secțiunea. Asta poate însemna probleme în plus pentru inimă și blocarea circulației sângelui către diverse organe care se vor îmbolnăvi sau cangrena. (mai ales terminațiile).

Sângele îngroșat încetinește transportul de hormoni, rezultând o activitate foarte crescută a glandelor și o dereglare a acestora (probleme în special cu tiroida).

Când ficatul este mărit, sângele trece greu prin el, și asta înseamnă un efort suplimentar pe care trebuie să-l depună inima (hipertensiune, palpitații, epuizarea inimii). Dacă ficatul nu reușește să elimine surplusul de hormoni (estrogen sau aldosteron), apare un dezechilibru în retenția de apă și sare, iar țesuturile încep să se umfle.

Un ficat blocat duce la ciroza hepatică.

Lipsa bilei din procesul digestiv poate duce la probleme de stomac, nu se mai absorb bine grăsimile, calciul și vitamina K, cu consecințe multiple.

Ficatul trebuie să secrete 1,5 l de bilă pe zi, dar din cauza blocajului se poate ajunge la extrem de insuficienta cantitate de 100 ml pe zi: digestie prostă și insuficientă, balonări, infecții, dereglări în flora intestinală, constipație, cancer etc.

Când celulele oaselor nu mai sunt suficient hrănite, apar probleme în partea osoasă a corpului, oase friabile, reumatisme etc.

Curios: știința ajuns să introducă în corpul uman camere de luat vederi mici cât o moleculă (nanobiți) dar medicii se fac că nu știu cum funcționează și ce-i trebuie corpului uman pentru a fi sănătos!!




Eliminarea pietrelor din fiere și ficat fără intervenție chirurgicală și fără durere.

Timp de 6 zile se bea suc de mere, câte un litru pe zi. (Înainte de mese sau la două ore după masă). În acea săptămână se vor evita băuturile sau hrana rece.(Pentru a se dilata canalele biliare, trebuie să se consume hrană sau băutură mai caldă sau măcar la temperatura camerei).

Nu se vor consuma prăjeli de niciun fel.

Nu se va consuma carne sau produse de origine animală (unt, ouă, lapte). Cel mai bine este să se adopte un regim de post (așa cum se cere, de exemplu, în Săptămâna Mare).

În ziua a 6-a să nu se consume medicamente de niciun fel.

 Ziua a 6-a

 Se mănâncă NUMAI de post.

După ora 14: nu se mai mănâncă nimic (se poate bea apă, dar NU de la frigider)

La ora 18, fix: se beau 200 ml de apă în care s-a amestecat bine o lingură (cca. 20 gr) sare amară (sulfat de magneziu). Este un purgativ iar rolul să este de a dilata canalele biliare, pregătindu-le pentru eliminarea pietrelor. Ea curăță intestinele, astfel ca pietrele, atunci când sunt eliminate, să aibă cale liberă.

Ora 20, fix: se bea al doilea pahar de apă cu sare amară (cantități, la fel ca mai sus).

Ora 21:30, fix: dacă nu ați avut scaun până la această oră, mai …încercați, sau poate faceți o clismă cu apă călduță.

Ora 21:40: amestecați 100 ml (cam o jumătate de pahar) de ulei de măsline cu 100 ml de suc de lămâie. (Sucul să fie curat, fără pulpă sau sâmburi). Amestecați-le într-un borcan de sticlă cu capacul închis și pe care-l clătinați de vreo 20 de ori.

Pregătii două porții: prima o veți bea la ora 22:00, fix iar pe cea de a două, (deci tot din 100 ml ulei măsline și 100 ml. suc de lămâie) o veți consuma la ora 22:20, fix. Dacă după ce consumați prima cantitate simțiți nevoia de a merge la toaletă, puteți amâna a doua porție cu 10 minute.

Ora 21:45: se aplică pe partea dreaptă (în zona ficatului, adică între ombilic și prima coastă) o mămăligă fierbinte, învelită într-un prosop. (Folosiți 1 kg. de făină de porumb)

Ora 22:00, fix:  Beți prima porție de amestec de ulei măsline-suc de lămâie. Pentru aceasta, stați în picioare și beți-l dintr-o dată, deoarece foarte repede va începe eliminarea în stomac a pietrelor de la ficat.

AȘEZAȚI-VĂ CULCAT, în pat, IMEDIAT.(esențial pentru eliminarea pietrelor) Stați pe spate sprijinit cu capul de o pernă. Dacă poziția vi se pare incomodă, puteți să stați pe partea dreaptă, cu genunchii trași spre piept.

STAȚI COMPLET NEMIȘCAT CEL PUȚIN 20 DE MINUTE, și încercați să nu vorbiți. În acest timp se vor elimina pietrele, fără durere.

Ora 22.20, fix: beți cea de a doua porție de amestec ulei-suc de lămâie. Cine a considerat necesar, poate să bea și o a treia porție de amestec (aceleași cantități), la ora 22:40.

Ora 22:45: Aplicați a doua mămăligă fierbinte, în aceeși zonă. O puteți îndepărta după ce s-a răcit.

A DOUA ZI, DIMINEAȚA

Ora 6:00: se bea cel de al treilea pahar de apă cu sare amară (200 ml apă în care ați topit 20 gr. sare amară.)

Ora 8:00, dimineața: se bea al patrulea pahar de apă cu sare amară (amestecați bine)

Ora 10.00: puteți consuma fructe sau suc de fructe.

Ora 11:00 : puteți începe să mâncați hrană de post. La masa de seară, sau începând cu ziua următoare, puteți intra în regim normal.

Este bine ca în primele două zile după procedeu, să faceți o clismă, pentru a elimina din intestinul gros eventuale pietre ramase. (Ele v-ar putea crea unele stări neplăcute din cauza toxinelor pe care le conțin).

Procedeul se poate repeta o dată pe lună, pentru cei care constată că mai au, sau s-au mai format, pietre la ficat.

Succes!

Nota: deocamdată, nu cunosc autorul acestui articol, pe care l-am primit prin corespondență scrisă.
(pentru conformitate,C.M.)

Un comentariu: