..................................................................................................PENSIILE SPECIALE ȘI FONDURILE ALOCATE PARTIDELOR POLITICE DIN BUGETUL STATULUI SUNT ILEGALE ȘI REPREZINTĂ FURT DIN AVUȚIA NAȚIONALĂ

Totalul afișărilor de pagină

sâmbătă, 24 decembrie 2022

Y307- TEHNOLOGIA CUARȚULUI ÎN NAVELE ALIENE –informații de la Sophia Swaruu și Yazhi

Autor Robert de la Agenția Cosmică
Publicat 24 mai 2022
Traducere Const. Mihăilescu


Dale: Am câteva întrebări despre cristalele de cuarț.
Yazhi: Bine, te ascult.
Dale: În ceea ce privește cristalele de cuarț, naturale și artificiale, vorbim despre impurități și structuri perfecte etc. Este posibil, în această lume, să imprimăm informații pe cristalele de cuarț și, dacă da, cum s-ar realiza acest lucru? S-ar putea utiliza un cuarț natural, așa cum se găsește în natură, sau trebuie să fie un cristal perfect? Știu că se folosește, de ex. în tehnica redării sunetul sau luminii, dar cum anume?
Yazi: Se poate folosi orice cuarț, natural sau nu, pe care îl amprentezi cu o frecvență. Cristalele se utilizează și în tehnica meditației și pentru vindecare.
Problema este că, în acest caz, nu se admit neuniformități. Cum cele naturale nu au fost supuse unei creșteri (formări) controlate, pot avea impurități care vor duce la apariția unor imperfecțiuni. Trebuie să fie curate, pure pentru ca efectul piezoelectric să fie reproductibil în fiecare parte consitutivă a cristalului. Cele naturale, cum am spus, pot avea impurități ceea ce va crea deformări în procesele de reproducere acustică, ori în fluxul scânteii produse.  

Dale: Am înțeles, mulțumesc. Trebuie să aibă o formă anume?
Yazhi: Da! Așa cum am discutat ieri, ar trebui să aibă aproximativ aceeași dimensiune (cât un grăunte de nisip de pe plajă) și să aibă o formă perfectă.
Dale: Înțeleg că au propria lor rezonanță specifică... dar cum se procedează mai exact pentru a imprima informații pe cristal? Și cum poți recupera informația imprimată ?
Yazhi: Frecvența de rezonanță este impusă cristalului printr-o tehnică de folosire a gravitației și utilizând o frecvență specifică dominantă pe care computerul o va atribui pe baza unor ecuații utilizate în matematica vortexului în bază 12.
Prin urmare, cristalele sunt „scufundate” într-un câmp electromagnetic de înaltă energie cu o frecvență foarte specifică care este controlată de IA. Astfel, fiecare grăunte primește frecvența atribuită. Particulele se împerechează apoi cu contrariile lor în câmpul cuantic, creând o scânteie. Deoarece există milioane asemenea procese, se obțin milioane de scântei controlate. Calculatorul controlează scânteile, schimbând frecvența fiecărui câmp care controlează toroidul cu 12 straturi.
Se folosesc 2 metode:

1.) Trecerea de la o frecvență dominantă la una cuantică, mai puțin precisă, reducând astfel efectul de împerechere și, odată cu acesta, și puterea scânteii.
2.) Prin extinderea și contractarea toroizilor; pe măsură ce aceștia se mișcă împreună, crește puterea și, pe măsură ce se îndepărtează unul de celălalt, decalajul crește și se reduce energia distribuită între straturi.

Dale: Scuză-mă, vorbim despre reactoare de energie liberă sau de unități de stocare cu cristale, precum hard disk-ul dintr-un computer?
Yazi: Principiul este exact același; impui o oscilație cu o anume frecvență unui cristal, folosind câmpuri magnetice de înaltă energie cu o frecvență specifică.
Dale: Deci efectuezi o modulare.
Yazhi: Da, în ambele cazuri.
Dale: În mână am o bucată de cristal de cuarț perfect, să zicem un cub, perfect tăiat și lustruit. Acum, vreau să iau această piesă și să impregnez informații în ea, de ex., să stochez informațiile dintr-o bibliotecă etc.
În plus, vizualizez o structură perfectă, ca într-un diamant, toți atomii aliniați într-o structură cubică perfectă.
Cum injectezi informația în cristal? Ai spus că prin câmpuri magnetice controlate de energie înaltă; înțeleg că pot face asta dezvoltând un câmp magnetic de mare energie în jurul cristalului, modulez acel câmp și imprim informațiile pe el. Aceste informații intră acum în structura rețelei și încep să vibreze în frecvențe sau modulații. Cum s-ar putea prezenta aceste informații într-un mod util?
Gosia: Bună întrebare! Aveam o întrebare similară în minte, nu atât de bine formulată. Din câte am înțeles din descrierea de mai sus, se folosește o tehnologie pe care noi nu o deținem.
Yazhi: Există practic 2 moduri de a imprima informații pe un cristal.
Puteți rearanja structura moleculară pentru a conține un cod, orice cod doriți, dar, în acest caz, puteți folosi orice, nu trebuie să fie cristale de cuarț perfecte, o bucată de cărămidă va funcționa la fel de bine.
Dale: Interesant. Aleg sticla pentru ca este foarte uniformă. Molecular sau atomic.
Yazhi: Al doilea mod mai „elegant” este să mapați o rețea în interiorul cristalului, folosind orice dispozitiv de cartografiere a obiectelor pe care l-ați conectat la computerul principal. Apoi, impuneți o frecvență folosind un câmp magnetic de înaltă energie (oscilații) pe fiecare parte a rețelei pe care ați atribuit-o cristalului dumneavoastră. Puteți avea grile mici (porți) în cristalul dvs. cubic. Puteți face ca fiecare parte individuală a rețelei să vibreze la o anumită viteză (mă refer la părți foarte mici care vibrează la viteze diferite). Cristalele de cuarț pur pot susține multe vibrații interioare, nu doar una pe fiecare cristal <---- <----

Deci poți fie să ții frecvența atâta timp cât impui puterea pe acel sector mapat, unde va reține codul de informații doar atâta timp cât frecvența (RAM) este impusă acestuia, fie o poți lăsa ca pe un hard disk pentru totdeauna, vibrând de la sine până când o altă frecvență va modifica rata de oscilație și informațiile conținute în ea.
Cristalul trebuie setat la zero, așa că este necesar să-l curățați mai întâi. Apoi își va menține frecvența. Aveți grijă ce imprimați pe el, deoarece poate conține oscilații și frecvențe energetice foarte subtile cu o mare putere de influențare în timp. În cristalul tău rezonează cu frecvența ta proprie, așa că te influențează atunci când îl ții în mână, de exemplu.
Dale: Sunt sigur că ADN-ul uman poate și are un cod imprimat (nu mă refer la structura noastră genetică).
Yazhi: De ce crezi tu că este „limpede precum cristalul”?
Dale: Nu neapărat clar, dar poate un cod de la un producător sau o instrucțiune.
Yazhi: Conform cunoașterii mele, este perfect și cristalin și din punct de vedere matematic.
Dale: ADN? Uau, nu m-am gândit niciodată la el ca la un cristal.
Gosia: De fapt, ce înseamnă cristalin?
Yazhi : Cristalin înseamnă structura moleculară a unui obiect.
Gosia : Bine. Cristalin: foarte bine stivuite.
Dale: Ok, la întrebarea mea, cum recuperăm informațiile pe care le stocăm în cristal?
Yazhi : Deoarece îi impuneți cu energie mare, puteți citi frecvența oscilațiilor cu ajutorul senzorilor. Citiri foarte precise ale interferometrului. Sau citiți oscilațiile cu un laser de precizie.
Dale: Dar asta ar însemna scanarea cristalului la nivel atomic, trilioane de atomi.
Yazhi: Depinde de dimensiunea zonei alocate care conține vibrațiile. Dacă puteți impune o oscilație a frecvenței unui anumit grup de molecule dintr-un cristal, o puteți citi în același mod. Ajustați câmpul energetic în acea zonă până când acesta se potrivește ca frecvență.
Dale: Deci, în esență, stocarea și preluarea informațiilor pe un substrat cristalin depășește cu mult capacitatea umană în acest moment.
Yazhi: Este posibil și cu standardele umane și hardware. Dar problema este dimensiunea. O altă problemă este că bucățile mari de cristal tind să nu oscileze, precum și unele grupuri mici de molecule semi-izolate în structura cristalină <--- <--- Deci, cu cât sunt mai mici, cu atât e mai bine.
Dale: Bine, să revenim la reactoare.
Yashi: Bine, întreabă-mă..
Dale: Ai un soare captiv, care plutește în interiorul navei tale într-o cameră sferică. Acum... ce faci cu el?
Gosia: Stai, nu răspunde! Lasă-mă să mă gândesc. Vedeți ce plutește din el, deoarece este ieșirea din portal?
Yazhi: Ar putea arăta așa. Dar pentru ce?
Gosia: Soarele ESTE reactorul de energie liberă.
Yazhi: De la un soare mic dar puternic, ținut în captivitate, cum poți extrage energie?
Dale: Nu sunt complet sigur... dar acum ai o sursă durabilă de energie.
Gosia: Îl conectezi la reactorul navei?
Yazhi : Reactorul este miezul.
Gosia: Corect. Da. Deci n-am habar cum s-o extrag...
Dale: Trebuie să transmuți cumva acea energie pentru a face nava și echipajul să vibreze la frecvența exactă sau armonica la care ai dori să călătorești.
Yazhi :Asta e treaba motoarelor. Dar motoarele își iau puterea de la reactor. Acesta este produsul final, dar trebuie totuși să extragi eficient electricitatea din reactor pentru a o pompa către motoarele cu frecvență controlată care, la rândul lor, modifică frecvența întregii nave.
Gosia : Dă-ne un indiciu.
Yazhi : Cum se obține de la soare electricitate ?
Gosia: Răspunsul trebuie să aibă ceva de-a face cu problema cuarțului.
Dale: Motoare cu PLASMA!
Yazhi: Micul soare este magnetoelectric. Apoi poți extrage eficient energia folosind un efect de inducție direct din miez, nici măcar nu trebuie să o atingi. Mă refer la centrul nucleului, motorul toroidului.
A doua modalitate este de a converti căldura în electricitate, iar aceasta servește și ca sistem de răcire.
Dale: Ok, deci o bobină supraconductoare în jurul soarelui ar fi secundarul inductorului.
Yazhi : Miezul containerului. Da.
Dale: Bine, să-l considerăm un circuit transformator foarte simplificat.
Yazhi: Traduceți căldura în putere, iar electricitatea va fi practic mulsă prin inducție. Într-o navă, frigul nu este problema, asta e science fiction, e cald. Deoarece căldura excesivă creată în navă nu poate fi radiată în spațiu.Tot ceea ce poți face este să transformi căldura excesivă în electricitate.
Dale: Nu eram sigur că electricitatea este o constantă universală.
Yazhi: Nu este, dar 5D-ul de aici nu este foarte diferit de 3D. Singura diferență sunt oscilațiile medii totale ale tuturor materialelor și energiei prezente în ea, astfel încât, practic, traduce totul, de la 3D la 5D în bloc, cu o mică schimbare de putere, datorită densității reduse a materiei.
Gosia: Dar acel „soare” nu ar trebui să fie o problemă, deoarece soarele nu se încălzește.
Yazhi: Nu, dar scânteile produc căldură.
Gosia: Scântei care vin de la acel mic soare capriv?
Yazhi: Da, scântei sau arcuri de la un cristal la altul. Înțelegi la ce mă refer?
Dale: Da.
Gosia: Ok, deci răspunsul la întrebarea anterioară, despre cum să extragi energie din acel soare ținut în navă... este INDUCȚIA. Acesta este răspunsul? Lasă-mă să caut pe Google „induction”.
Yazhi: Da, inducția și căldura. Este destul de simplu, cam precum principiul pe care funcționează un transformator.
Dale : Exact, încălzirea prin inducție etc. Eu folosesc asta.
Gosia Ok, dar din moment ce folosești căldură pentru asta, dar căldura este o problemă, cum te protejezi de acea căldură? Scuze daca ai raspuns deja.
Yazhi: O transformăm în mai multă electricitate. Avem celule termoelectrice avansate... sau plăci, însă folosim și ceva vechi dar eficient: aburul.
Gosia: Ați avut vreodată incendii pe nave? Reactoarele eșuează vreodată? Și dacă da, care ar fi cauza?
Yazhi: Focul este, probabil, cel mai mare dușman al unei nave stelare. Există „stații de pompieri” plasate pe aproape fiecare alee.
Gosia: Am înțeles. Deci există un risc.
Yazhi: Foarte mare.
Gosia : Din cauza acelor reactoare sau pot fi alte cauze?
Yazhi : Diverse.
Gosia: Folosești vele la bord? Întreabă cineva
Yazhi: Nu. N-ar fi o idee bună într-o atmosferă presurizată, bogată în oxigen.  

Gosia: Am înțeles. Ultima întrebare: reactoarele eșuează vreodată? Și dacă da, care ar fi cauza?
Yazhi: Da, armonicile care controlează fluxul reactorului pot fi deviate creând o scădere a dinamicii puterii care poate opri reactorul. Sau poate exista o defecțiune în complicatele mecanisme de control al gravitației care susțin toroidul.
Gosia: Și care ar fi consecința?
Yazhi: În aceste cazuri, reactorul s-ar opri pur și simplu și toate cristalele mici ar cădea inofensiv pe pământ.
Da, dacă manipularea gravitațională sau sistemul de anulare ar eșua, ceea ce ar însemna ca fluxul gravitațional planetar să învingă gravitația artificială a navei, astfel încât cristalele să cadă la pământ.
Dale: Ca un nisip.
Yazhi: Ori, în funcție de natura erorii, se poate ajunge la pierderea coeziunii și torul s-ar disipa, totul plutind necontrolat. Dar acest lucru este foarte rar și nu se întâmplă aproape niciodată.
Dale: Dacă toate Crystal Havens (paradisuri cristaline) s-ar amesteca , reaplicarea câmpului gravitațional și a fluxului corect le-ar restabili.
Yazhi: Da, dar trebuie să le recuperezi, să le plasezi și să le alimentezi în toroidul cu 12 straturi indus de gravitația din miez.
Gosia: Cum le-ai putea colecta?
Yazhi: Ar fi un dezastru. Acum trebuie să plec, am fost chemată la cină.
Dale: Ok, mulțumesc foarte mult pentru clarificări și timpul acordat. Noapte bună.
Yazhi: Vă mulțumesc amândurora că m-ați ascultat. Sper că a avut sens.

https://swaruu.org/transcripts/tecnologia-de-cuarzo-en-las-naves-extraterrestres-sophia-swaruu-yazhi

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu