«Scenariile spaimei» pentru acceptarea vaccinului

 Strategia coronavirus de influențare a comportamentelor sociale prin inducerea deliberată a fricii şi a anxietăţii 

Frica a fost ațâțată permanent prin acoperirea mediatică a „crizei Corona”. Cifrele de infectări raportate zilnic au fost menționate fără referințe specifice, precum rata de fals pozitivi la persoanele testate. Nu s-a menționat nici faptul că o infectare, adică particulele virale detectate de un test pentru coronavirus, nu înseamnă obligatoriu boală covid-19. La urma urmei, în jur de 80% dintre persoanele infectate sunt asimptomatice.

În afară de aceasta, pe toate canalele, în prim plan, au fost difuzate imagini cu sicrie mari, cu dricuri sau morminte. Aceasta cu scopul de a influența emoțiile publicului, declarând numărul de presupuse „cazuri de decese legate de coronavirus”, în loc să fie puse în raport cu decesele zilnice obișnuite. În Germania, de exemplu, mor în medie 2.000 de persoane în fiecare zi.

Afirmațiile conform cărora coronavirusul atacă sistemul nervos și alte organe sau provoacă sindromul Kawasaki, o boală inflamatorie acută la copii, sunt difuzate de canalele media fără să fie menționate alte boli infecțioase care pot cauza și ele, la fel de rar, asemenea afecțiuni.

Medicii știu foarte bine toate acestea, dar mass-media nu vorbește aproape niciodată despre ele în contextul infecțiilor curente de tip gripal, de exemplu, așa încât cetățeanul are impresia că aceste afecțiuni indirecte sunt ceva nou și, deci, coronavirusul este deosebit de periculos!

Așadar, întrebarea care se pune este: de ce mass-media noastră prezintă reportaje despre coronavirus într-un mod atât de angoasant?

În ultimii ani, raportări personale venite din rândul populației și studii științifice publicate în principal de presa alternativă au criticat din ce în ce mai mult practica actuală de vaccinare. Ca să contracareze această critică, au fost evaluate niște studii numite infodemiologice, pe socoteala Ministerului federal german al Sănătății, după vaccinarea de gripă porcină, pe care populația a respins-o.

Infodemiologia este o nouă ramură a științei care monitorizează activ pe Internet datele și informațiile despre sănătate. Un asemenea studiu sugera că teama de virus și de bacterii care pot cauza o boală ar fi necesar să fie supralicitată și că este nevoie să fie folosite diverse mijloace de propagandă pentru a crește dorința oamenilor de a se vaccina.

Studiul „Angst essen Impfbereitschaft auf?” („Frica alimentează dorinţa de a te vaccina?”):

„În afară de asta, problema de a ști dacă incitarea fricii e necesar sa fie folosită pentru a spori procentul de vaccinare revine adesea în discuțiile noastre. În acest caz, frica ar fi declanșată țintit cu scopul de a obține nevoia oamenilor de a se proteja.
O meta-analiză a efectului incitării fricii arată că acestea sunt cele mai susceptibile de a determina o schimbare de comportament […]”

Alte articole din domeniul de cercetare în infodemiologie vorbesc despre strategii pe căi multiple și de controale comportamentale pentru a crește voința de a se vaccina în unele grupe de populație, inclusiv strategii de comunicare numite „scenarii ale spaimei”.

Un document de strategie internă a guvernului german recomandă, în scopuri propagandistice, comparația fără nicio bază științifică cu gripa spaniolă prin jocuri de numere precum „2019=1919+1929”. Este un avertisment că dacă pandemia de coronavirus nu poate fi stăvilită, va fi la fel de gravă pe cât gripa spaniolă și criza economică mondială la un loc. Mai recomandă și ațâțarea fricilor primitive punând accent pe moartea prin sufocare și făcându-i pe copii, pretinși vectori de infecție, să se teamă că ar putea fi responsabili de moartea bunicilor lor.

Conform documentului, este singurul mod de a aplica restrângerea draconică a libertății.

Profesorul Christian Drosten, virologul german care a dezvoltat primul test de diagnosticare a infecției cu noul coronavirus, mai știe și cum să provoace schimbări de comportament prin frică și, într-un interviu, el numește această strategie psihologică „desease awarness” (conștientizarea bolii). I-ar plăcea să vadă internetul „detoxificat”, ca să spunem așa, blocând site-urile care nu propagă versiunea oficială (de exemplu, exprimând critici împotriva vaccinării și alte avertizări), cu scopul ca altfel de informaţii decât cele agreate de sistem să nu mai poată fi găsite pe internet sau foarte greu. În infodemiologie, acest tip de cenzură este numit supraveghere activă și face parte din gestionarea sănătății și a crizelor.

Motivul pentru care asemenea mijloace de propagandă sunt folosite, pentru a ațâța frica de coronavirus, nu se explică decât dacă ne uităm la obiective. De exemplu, UE a început să elaboreze o foaie de parcurs pentru vaccinare înainte de 2019 care, în afară de supravegherea comportamentului și atitudinii populației față de vaccinare, prevede și un card de vaccinare electronic.

http://www.yogaesoteric.net/content.aspx?lang=RO&item=25850