Memoriul prin care medicii din Constanța cer eliminarea obligativității vaccinării.

„Medicul trebuie să se asigure că interesul și binele ființei umane prevalează interesului societății ori al științei”

Mai mulți medici din județul Constanța au semnat un memoriu prin care, cu argumente de ordin legal, solicită renunțarea la vaccinarea obligatorie prevăzută în proiectul de lege a vaccinării. Memoriul a fost publicat pe o rețea de socializare de dr. Rudencu Cătălina, președintele Asociației Eduvit.

Redăm integral conținutul acestui memoriu.

Zece argumente de ordin legal

Subsemnații, medici în județul Constanța, având în vedere controversa pe marginea proiectului de lege a vaccinării în România care ne afectează direct atât ca medici, cât și ca cetățeni ai acestei țări, solicităm eliminarea obligativității vaccinării, prin aplicarea unor amendamente la proiectul de lege amintit.

Motivăm această solicitare prin următoarele:

1. În România vaccinurile sunt înregistrate ca medicamente la Agenția Națională a Medicamentului, deci se supun aceluiași regim juridic și de practică medicală;

2. Vaccinarea este o intervenție medicală, conform art. 1 pct. d) din Legea Nr. 46/2003 care spune: 
„prin intervenție medicală se înțelege orice examinare, tratament sau alt act medical în scop de diagnostic, preventiv, terapeutic ori de reabilitare”;

3. Conform Legii drepturilor pacientului și Codului de deontologie medicală al Colegiului Medicilor din România, niciun act medical nu poate avea loc fără consimțământul pacientului: 
Legea 46/2003 art. 13: „Pacientul are dreptul să refuze sau să oprească o intervenție medicală asumându-și, în scris, răspunderea pentru decizia sa; consecințele refuzului sau ale opririi actelor medicale trebuie explicate pacientului”;

4. Codul de deontologie art. 11: 
„(1) Nicio intervenție în domeniul sănătății nu se poate efectua decât după ce persoana vizată și-a dat consimțământul liber și în cunoștință de cauză. 
(2) În aceleași condiții, consimțământul se poate retrage în orice moment de persoana vizată”;

5. Proiectul de lege, prin situarea binelui societății înaintea binelui ființei umane, încalcă art. 4 din Codul de deontologie medicală care spune: 
„În toate deciziile cu caracter medical, medicul va trebui să se asigure că interesul și binele ființei umane prevalează interesului societății ori al științei”;

6. Vaccinarea obligatorie de masă încalcă art. 5 din Cod care stipulează tratarea individuală a fiecărui caz: 
„Medicul trebuie să depună toate diligențele și să se asigure că decizia profesională pe care o ia sau intervenția cu caracter medical respectă normele și obligațiile profesionale și regulile de conduită specifice cazului respectiv”;

7. Acest proiect de lege încalcă independența profesională a medicului stipulată în art. 6 al Codului care precizează: 
„Medicul este dator să stăruie și să își apere independența profesională, fiind interzisă orice determinare a actului medical ori a deciziei profesionale de rațiuni de rentabilitate economică sau de ordin administrativ”;

8. Acest proiect de lege încalcă art. 8 al Codului, care stipulează că pacientul trebuie să beneficieze de maximum de garanții în raport cu situațiile concrete, adică în condițiile în care există un risc, nimeni nu poate fi obligat să și-l asume împotriva voinței sale;

9. Acest proiect de lege încalcă, prin „acordul prezumat” cu privire la vaccinare stipulat la art. 21 alin. (3), articolul 14 din Cod care spune: 
„(1) Medicul va solicita și va primi consimțământul numai după ce, în prealabil, persoana respectivă sau cea îndreptățită să își dea acordul cu privire la intervenția medicală a primit informații adecvate în privința scopului și naturii intervenției, precum și în privința consecințelor și a riscurilor previzibile și în general acceptate de societatea medicală. 
(2) Pe cât posibil, medicul va urmări ca informarea să fie adecvată și raportată persoanei care urmează să își manifeste consimțământul”;

10. Acest proiect de lege încalcă Constituția României, art. 22, 26 și 53:

I. În condițiile în care vaccinarea devine obligatorie, aceasta poate fi asimilată atingerii dreptului la viață și integritate fizică și psihică dacă produce patologie fizică, psihică sau deces, precum și torturii dacă se efectuează împotriva voinței cuiva, contravenind art. 22 care stipulează: 
„(1) Dreptul la viață, precum și dreptul la integritate fizică și psihică ale persoanei sunt garantate. 
(2) Nimeni nu poate fi supus torturii și niciunui fel de pedeapsă sau de tratament inuman ori degradant.”

II. Obligativitatea vaccinării încalcă dreptul persoanei fizice de a dispune de ea însăși, drept consfințit de art. 26: 
„(2) Persoana fizică are dreptul să dispună de ea însăși, dacă nu încalcă drepturile și libertățile altora, ordinea publică sau bunele moravuri.”

III. Proiectul de lege privind vaccinarea aduce restrângerea unor drepturi și libertăți, așa cum au fost discutate anterior, deși art. 53 din Constituție arată clar condițiile foarte particulare în care acest lucru poate fi făcut. Menționăm că proiectul de lege privind vaccinarea nu se adresează unor situații de pericol iminent ci, dimpotrivă, după cum menționează art. 1 alin. (1) „...pe durata vieții...”, deci se situează cu totul în afara cadrului constituțional stipulat de art. 53 care spune: 
„(1) Exercițiul unor drepturi sau al unor libertăți poate fi restrâns numai prin lege și numai dacă se impune, după caz, pentru: apărarea securității naționale, a ordinii, a sănătății ori a moralei publice, a drepturilor și a libertăților cetățenilor; desfășurarea instrucției penale; prevenirea consecințelor unei calamități naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav. 
(2) Restrângerea poate fi dispusă numai dacă este necesară într-o societate democratică. Măsura trebuie să fie proporțională cu situația care a determinat-o, să fie aplicată în mod nediscriminatoriu și fără a aduce atingere existenței dreptului sau a libertății.”

Cu respect, 
Semnatarii

yogaesoteric 
8 ianuarie 2019