Postul, cea mai firească terapie

Postul alimentar are virtuţi preventive, purificatoare şi vindecătoare

de Melania Radu

Motto: „Cu cât hrăniţi mai mult şi cum nu trebuie un bolnav,
cu atât mai mult îi dăunaţi.” – Hypocrate

Postul, adică repausul alimentar complet sau parţial, este unul dintre tratamentele cele mai vechi şi mai eficiente din câte există. Acesta depăşeşte ca putere de vindecare toate celelalte procedee cunoscute, acţiunea sa dovedindu-se prin experienţă a fi nu numai lipsită de orice pericol, ci chiar salvatoare în multe situaţii. Aceasta datorită faptului că postul acţionează direct asupra cauzei bolii, ajungând chiar să o vindece, dacă postul este ţinut suficient timp.

Principalele efecte ale postului sunt acelea de repaus al întregului tub digestiv, de facilitare a unor procese şi schimburi interne, de eliminare a reziduurilor metabolice şi de purificare a întregii fiinţe. Cercetări ştiinţifice recente arată că postul are inclusiv puternice virtuţi antioxidante.

Când vorbim despre post ne referim, în principal, la postul negru, repausul alimentar complet realizat într-un anumit interval de timp în care nu se mănâncă nimic şi se bea doar apă. Postind o zi pe săptămână - aceasta fiind o frecvenţă optimă pentru practicarea postului alimentar total - îi oferim corpului timpul necesar pentru regenerare şi purificare. Folosirea apei, cel puţin 1,5 litri în 24 de ore, este obligatorie pentru a evita deshidratarea corpului şi blocajul renal. Cei care se simt devitalizaţi în timpul postului sau după aceea vor trebui să bea mult mai multă apă decât de obicei (chiar 3 sau 4 litri). Cel mai bine este să ţineţi post începând din seara zilei precedente zilei de post şi ieşind din post numai în dimineaţa zilei următoare – altfel spus, ziua de post nu se termină seara, după 24 de ore de la ultima masă!

Acest tip de post este indicat drept cură de dezintoxicare, fiind terapia cea mai puternică şi cu efectele cele mai rapide, atât pentru vindecarea trupului, cât şi a sufletului, reprezentând deci o modalitate esenţială nu doar pentru vindecare, ci şi pentru transformarea fiinţei umane. Practic, putem spune că postul acţionează la nivelul tuturor structurilor fiinţei, începând cu cele subtile şi, prin rezonanţă, are efecte puternice şi la nivel fizic.

Postul, un subiect la modă în lumea ştiinţifică

Postul alimentar, înţeles ca post negru, a ajuns în ultimii 5-10 ani să capteze treptat şi atenţia cercetătorilor. Posibilele aspecte psihologice şi spirituale ale postului alimentar reprezintă încă un mare mister pentru lumea medicală ştiinţifică, la acestea concurând şi sărăcia modalităţilor actuale de cuantificare şi monitorizare a unor procese mai puţin concrete. Deşi enigmele lui nu au fost încă elucidate complet, este unanim acceptat că postul alimentar are un efect anti-îmbătrânire şi reduce riscul de dezvoltare a unor stări patologice.

Ştiinţific, se atestă că omul poate trăi fără hrană până la 100 de zile, rezervele interioare depozitate în organism pentru cazuri de nevoie fiind suficiente pentru a-i întreţine viaţa, fără hrană din afară, pe toată durata unei boli obişnuite. Sunt numeroase exemplele celor care au ţinut post negru timp de 40 de zile pentru a se vindeca astfel de boli foarte grave ori pentru a se apropia de Dumnezeu.

Nutriţie şi longevitate

Legătura dintre tipul de nutriţie şi longevitate este menţionată încă de la începuturile istoriei umanităţii. În antichitate, excesele alimentare erau considerate a fi cauza tuturor bolilor, având în acelaşi timp reputaţia de a scurta viaţa, în timp ce moderaţia în alimentaţie reprezenta una dintre „regulile de aur” ale oricărei strategii terapeutice.

Un obicei tradiţional având drept scop menţinerea stării de sănătate, încă practicat în Orient, este acela de a te „ridica de la masă pe jumătate flămând” sau altfel spus, cu stomacul numai pe jumătate plin. Nutriţioniştii moderni subscriu la acest punct de vedere, considerând supraalimentaţia ca unul dintre motivele apariţiei unor afecţiuni, inclusiv a obezităţii.

Hrană pură şi hrană impură

Orice aliment, chiar dacă este natural, lasă în organism unele reziduuri. Atunci cand mâncăm, organismul absoarbe ceea ce îi este necesar din mâncare, apoi încearcă să se debaraseze de resturi. El nu poate face această eliminare eficient atunci când este mai mereu supraîncărcat sau când – aşa cum este de cele mai multe ori cazul – mâncarea pe care i-o oferim este greu digerabilă. Reziduurile se acumulează atunci în diferite organe, dar mai ales în intestine, unde putrezesc, fiind astfel o sursă de dezechilibru şi boală pentru întreaga noastră fiinţă.

Tradiţional, se vorbeşte despre hrană „pură” (cea care este benefică organismului nostru din toate punctele de vedere) şi hrana „impură” (cea care ne dăunează, indiferent de motiv). Aceste apelative nu se referă nicidecum la faptul că alimentele sunt spălate sau curăţate, ci se referă la calitatea lor. Cum putem distinge hrana pură de cea impură? Hrana care putrezeşte repede şi lasă multe reziduuri în organism nu este considerată pură, chiar dacă este preparată din ingrediente bine spălate şi corect preparate. Un exemplu de hrană pură îl constituie alimentele care rămân proaspete mult timp, cele care sunt aproape integral absorbite de organism fără a lăsa decât puţine reziduuri, fructele şi legumele coapte natural, care sunt pline de energie solară.

Corpul emite semnale care arată necesitatea purificării

Importanţa acţiunilor de purificare şi dezintoxicare este prea puţin înţeleasă şi pusă în aplicare, astfel încât corpul este obligat adeseori să se ocupe singur de aceasta, folosind „mecanismele de urgenţă”. Avem uneori din senin febră, ne curge nasul, apar erupţii cutanate. Toate acestea nu reprezintă altceva decât mijloace naturale de purificare la care organismul apelează când e forţat de împrejurări. Persoanele care au febră au aproape automat tendinţa de a posti, adică nu simt nevoia să mănânce, şi acest lucru este chiar salutar atunci, deoarece se ştie că procesele digestive duc la ridicarea temperaturii corporale.

Este important să ţinem periodic o zi de post, mai ales atunci când remarcăm că reziduurile eliminate prin intestine şi prin transpiraţie au un puternic miros neplăcut. Atunci putem fi siguri că suntem ori urmează să fim bolnavi, chiar dacă boala nu s-a manifestat încă, fizic sau psihic. Mirosul şi secreţiile corporale depind foarte mult de hrana pe care o consumăm, dar şi de stările psihice prin care trecem. Dacă ne vom urmări cu atenţie, vom observa că atunci când suntem anxioşi sau supăraţi, furioşi sau geloşi, mirosul corporal se schimbă, devenind neplăcut. Mirosul unei persoane este revelator pentru starea sa de sănătate şi, susţin iniţiaţii, chiar pentru nivelul ei de evoluţie spirituală.

Postul declanşează mecanismele de purificare ale organismului

Acţiunea naturală de eliminare a impurităţilor din organism poate fi însoţită la începutul postului de unele fenomene mai puţin plăcute: pot apare dureri de cap, palpitaţii, senzaţii de leşin. Toate acestea sunt de fapt semne bune, care arată că tocmai ne eliberăm de o mare cantitate din impurităţile acumulate. Cei care se simt tulburaţi când postesc sunt tocmai cei care au cea mai mare nevoie să ţină post.

Atitudinea înţeleaptă în această situaţie este aceea de a aştepta cu răbdare să se încheie acţiunea naturală de eliminare a toxinelor. Este importantă încrederea în transformările binefăcătoare pe care postul le va produce în fiinţa noastră. În scurt timp disconfortul va dispărea făcând loc unei stări de bine şi de linişte interioară. Devenim mai uşori şi mai fericiţi. Aceasta pentru că prin post se elimină chiar şi reziduurile karmice, adică urmele lăsate în fiinţa noastră de greşelile pe care le-am săvârşit în această viaţă ori în cele anterioare, încălcând legile universale ale firii.

Revenirea la alimentaţia obişnuită se face treptat

Pentru a menţine cât mai mult timp starea de bine pe care ne-o aduce postul e bine să fim prevăzători şi în momentul revenirii la regimul alimentar obişnuit. La prima masă după un post de 24 de ore cel mai bine e să mâncăm o salată de fructe sau legume crude şi să evităm alimentele mai grele (lactate, uleioase) pe care le putem consuma după 2-3 ore. Dacă postul (negru) este mai îndelungat, revenirea la alimentaţia obişnuită trebuie făcută gradat, în acelaşi număr de zile cât a durat şi postul, începând cu supe foarte diluate, în care s-au fiert anumite legume sau cereale (de obicei morcov şi orez). George Bernard Shaw, celebrul scriitor englez care era adept al dietei vegetariene, spunea: “Orice prost poate să ţină post, dar numai un înţelept reuşeşte să procedeze corect la revenirea din post.”

Un post negru mai lung de trei zile este bine să fie făcut sub supravegherea unui medic naturist. Postul negru nu este recomandat persoanelor subponderale, cu o vitalitate scăzută, hipotensive, cu carenţe grave de minerale şi vitamine. În aceste cazuri, sunt de preferat curele cu sucuri de legume şi fructe.

Postul ca modalitate de transformare a fiinţei umane

De-a lungul istoriei civilizaţiei umane, postul alimentar a fost investit cu valenţe curative nu numai în ceea ce priveşte corpul fizic, dar şi psihicul, sufletul şi chiar spiritul, fiind un element central al majorităţii religiilor: creştinism, hinduism, budism, iudaism, islamism etc. Practica postului alimentar, se afirmă în textele antice ale omenirii, te învaţă autocontrolul global al fiinţei pornind de la supunerea şi educarea senzaţiei de foame. Dacă învăţăm să ne abţinem de la hrana fizică învăţăm să ne abţinem şi de la sentimente, gânduri şi tendinţe negative. Astfel ne redobândim ori ne păstrăm puritatea şi libertatea.

„Şi nu uitaţi că fiecare a şaptea zi este sfântă şi închinată lui Dumnezeu. Timp de şase zile hrăniţi-vă trupul cu darurile Mamei Pământeşti, dar în a şaptea zi sfinţiţi-vă trupul pentru Tatăl vostru Ceresc. Şi într-a şaptea zi nu mâncaţi mâncare pământească, ci trăiţi numai din cuvintele lui Dumnezeu. Şi fiţi toată ziua cu îngerii Domnului în Împărăţia Tatălui Ceresc. Şi în a şaptea zi lăsaţi îngerii lui Dumnezeu să clădească Împărăţia Cerurilor în trupul vostru, aşa cum voi munciţi şase zile în Împărăţia Mamei Pământeşti. Şi nu lăsaţi mâncarea să tulbure munca îngerilor în trupul vostru în timpul celei de-a şaptea zi. Şi Dumnezeu vă va da viaţă lungă pe Pământ, ca să puteţi avea viaţă lungă în Împărăţia Cerurilor. Pentru că vă spun cu adevărat, dacă nu mai vedeţi nici o boală pe pământ, veţi trăi veşnic în Împărăţia Cerurilor.” (Evanghelia Păcii după Ioan)

Corelaţii astrologice

Postul negru realizat într-o anumită zi a săptămânii ne pune în rezonanţă cu influxul subtil astral al planetei care influenţează în mod predominant ziua respectivă. Efectuarea cu regularitate a postului în aceeaşi zi a săptămânii duce în timp la asimilarea în fiinţa noastră a aspectelor benefice corespunzătoare respectivei sfere de forţă şi influenţă planetară. De exemplu: postul negru de marţea (zi aflată sub influenţa subtilă planetară a lui Marte) amplifică masculinitatea şi ajută la eliminarea situaţiilor de viaţă ce implică violenţa; postul negru ţinut miercurea (zi aflată sub influenţa subtilă planetară a lui Mercur) permite obţinerea succesului material; postul negru de vinerea (zi aflată sub influenţa subtilă planetară a lui Venus) favorizează asimilarea aspectelor ce ţin de iubire, armonie, frumuseţe, pace lăuntrică şi fericire; postul negru de duminica (zi aflată sub influenţa subtilă a Soarelui) solarizează şi purifică, arde karma negativă acumulată, favorizează apropierea de Dumnezeu. Pentru a ajunge la efectele dorite este necesar să ţinem post cu regularitate în aceeaşi zi a săptămânii; după 3-4 luni efectele încep să se facă simţite, iar după doi ani se obţine o stabilizare a lor.

yogaesoteric

ianuarie 2008