Omraam Mikhael Aivanhov – Postul ca purificare, postul ca formă de hrană

 

Atunci când mâncaţi, organismul vostru absoarbe ce îi este necesar şi urmărește să se debaraseze de ce este străin sau dăunător. Organismul nu poate face această eliminare când este supraîncărcat sau când hrana ce îi este dată conţine prea multe impurităţi. Atunci reziduurile se acumulează în diferite organe, mai ales în intestine.

Cum putem distinge hrana pură de cea impură? Hrana care putrezeşte repede şi lasă multe reziduuri în organism nu este pură, chiar dacă este spălată şi gătită. Hrana care nu se degradează repede, ca fructele şi legumele care sunt pline de energie solară, este pură. Chiar şi atunci când este pură, hrana lasă în urmă multe reziduuri în organism, şi de aceea tradițiile spirituale recomandă postul periodic pentru a elibera trupul de impurităţi.

Postul este recomandat de Natură, animalele ştiu instinctiv că este necesar să postească şi mănâncă iarbă pentru a se purifica atunci când sunt bolnave.

Când mobila este acoperită de praf o ştergeţi, dar când se pune problema de a ne curăţa propriul organism cel puţin o dată pe săptămână, astfel ca milioane de muncitori – celulele trupului nostru – să poată să se odihnească, nu faceţi nimic. Câteodată aveţi febră, vă curge nasul, sau vă apar erupţii pe piele – aceste manifestări pot să reprezinte un proces de purificare. Oamenii sunt prea încăpăţânaţi să se purifice din proprie inițiativă, iar organele sunt obligate să o facă singure.

Eu recomand 24 de ore de post în fiecare săptămână; 24 de ore în care să nu consumaţi nimic altceva decât apă ușor călduță. În acest timp recurgeți la practică spirituală, raportați-vă la fiinţe elevate, superioare, ascultaţi muzică armonioasă, înălțătoare şi citiţi cărţi ce vă inspiră, pentru a vă purifica gândurile şi sentimentele deopotrivă cu trupul.

Dacă faceţi aceasta regulat, veţi constata că reziduurile pe care le evacuaţi nu au niciun miros; dacă reziduurile eliminate de intestine şi prin transpiraţie au un puternic miros neplăcut, puteţi fi sigur că fie sunteţi bolnav, fie veţi fi în viitorul apropiat, fizic sau psihic.

Unii vor putea spune că mirosul depinde de hrana pe care o consumaţi. Nu este așa. Dacă vă veţi observa cu atenţie, veţi sesiza că atunci când sunteţi anxios sau supărat, furios sau gelos, mirosul se schimbă. Mirosul unei persoane este foarte revelator pentru starea ei de armonie interioară și de sănătate.

Primesc foarte multe scrisori (mai ales de la femei) care spun: „Eu vreau să postesc, dar când o fac devin urâtă!”. Da, poate la început, dar aceasta dovedeşte doar prezenţa unui mare refuz de care este necesar să scăpăm. La început puteţi avea şi dureri de cap, palpitaţii, senzaţii de leşin, dar nu aveţi de ce vă teme, este normal.

Nimeni nu a murit din cauză că a postit din când în când, dar mii şi mii de oameni mor datorită supraalimentării. Postul poate fi ceva nou şi deranjant pentru organism la început, dar este doar o senzație momentană, şi de fapt este un semn bun.

Dacă puteţi suporta puţină neplăcere şi veți continuaţi postul, veţi vedea că într-o zi sau două tulburările interne fac loc unei linişti extraordinare. Nu este cazul să judecaţi postitul după primele efecte pe care le resimțiți. Postul nu implică niciun pericol. Dimpotrivă, oamenii care sunt tulburaţi sunt chiar cei care au cea mai mare nevoie de post, tulburarea este dată de reziduurile supraabundente deversate în sânge.

Oamenii cred că postul îi slăbeşte şi le dă un aspect nesănătos, ceea ce poate fi adevărat la început, dar când devii mai uşor, pielea ţi se luminează şi dobândești o înfățișare mai plăcută. Dacă nu cunoşti limbajul Naturii, te poţi speria de moarte de un mic disconfort. Începi să crezi că „Vai, cu aceste palpitaţii pot să mor, mă simt slăbit!” şi începi să mănânci din nou, congestionându-ţi organismul cum a fost la început. Cum perturbările dispar după ce începi să mănânci, tragi concluzia că ai avut dreptate să întrerupi postul, dar nu este deloc aşa.

Oamenii care sunt serios interesaţi de post, este necesar să înveţe să gândească altfel. Dacă simt unele perturbări, nu este nevoie să le acorde prea multă atenţie, ci este important să continue până ce acestea încetează, ceea ce se va petrece în scurt timp. Perturbările sunt rezultatul mecanismelor naturale ce urmăresc să elibereze organismul de reziduurile acumulate, iar cel mai bine este să aşteptăm până ce se încheie acest proces.

Refuzând să aştepţi, faci aceeaşi greşeală ca oamenii care iau pilule pentru a înlătura febra. Aceasta îi poate face să se simtă mai bine pe moment, dar a coborî febra pregăteşte calea pentru o boală mult mai serioasă. Este mai bine să lăsăm organismul să reacţioneze singur.

Când organismul este supraîncărcat, reacţionează făcând tot ce se poate pentru a elimina reziduurile, şi acest proces de purificare interioară poate conducere la creșterea temperaturii. Cum puteţi ajuta organismul în această situație? Bând apă caldă. Câteva ceşti succesive vor coborî febra imediat: vasele de sânge se dilată şi sângele circulă liber, conducând impurităţile afară din trup pe căi naturale.

Apa caldă este esenţială când postiţi. Când spălaţi vasele cu apă rece, farfuriile sunt încă unsuroase; apa caldă este necesară şi în organism pentru a dizolva substanţe pe care apa rece le lasă intacte, și pe care le scoate apoi din organism prin pori, rinichi etc.. Vă veţi simți întinerit după aceea.

Aţi putea să beți apă caldă în fiecare zi, înainte de micul dejun – este un excelent remediu împotriva arteriosclerozei, reumatismului etc. Apa caldă poate să nu vi se pară apetisantă la început, dar puţin câte puţin veţi începe să simţiţi că devine o plăcere să o beți. Apa caldă este un remediu excelent, dar este atât de simplu și ieftin, că nimeni nu îl ia în serios.

Când postiţi, corpul vostru eteric lucrează pentru a restabili puritatea trupului, pentru a aduce mai multe elemente subtile, veghează asupra trupului şi îi redă energia când este nevoie. Postul face corpul eteric să lucreze, timp în care trupul se odihneşte. Dacă postul ţine prea mult, corpul eteric este epuizat întrucât are de rezolvat prea multe. Trupul şi corpul eteric sunt parteneri şi dacă doar unul lucrează, balanţa este dezechilibrată.

Una dintre cele mai importante reguli de nutriţie este aceea de a vă opri din mâncat înainte de a vă fi săturat. De ce?
Dacă vă ridicaţi de la masă fiind încă flămând, organismul vostru reacţionează la această insuficienţă, iar corpul eteric asigură ceea ce lipseşte; de aceea, dacă aşteptaţi puţin, nu vă mai este foame şi vă veți simţi mult mai bine decât dacă aţi fi mâncat pe săturate. Totdeauna ridicați-vă de la masă fiind uşor flămânzi. Oamenii cred că este mai bine să mănânci mult, dar nimic nu te face să îmbătrâneşti mai repede decât a-ţi încărca stomacul.

Dacă vă lipsiţi organismul de ceva ce are nevoie, pentru o perioadă lungă de timp, corpul eteric nu poate avea grijă de el, dar dacă mâncaţi ceva mai puţin decât obişnuiţi, vă veţi simţi mai uşor şi mai binedispus datorită elementului eteric adăugat.

Dacă mâncaţi prea mult, vă simţiţi greoi şi somnoros. De ce? Pentru că somnul este necesar în timp ce corpul eteric eliberează organismul de hrana împovărătoare. Dacă surplusul este necesar să fie îndepărtat, de ce să-l mai acumulăm?

Foarte mulți au impresia că ceea ce vă spun acum nu este foarte important şi cu siguranţă nu este un subiect iniţiatic. Dar dacă vă veți ridica de fiecare dată de la masă simţindu-vă uşor flămânzi, dacă postiţi şi beţi apă caldă din când în când, veţi remarca binefacerile extraordinare ale acestor practici chiar şi în viaţa dvs. spirituală.

Voi adăuga câteva cuvinte despre cum este bine să terminaţi un post care a durat câteva zile. Dacă mâncaţi normal brusc, poate fi fatal. Prima zi, luaţi câteva căni de zeamă de orez; ziua a doua, supă şi biscuiţi; ziua a treia, începeţi să mâncaţi normal, dar nu prea mult. Astfel, nu riscaţi nimic.
După un asemenea post sunteţi plin de sentimente şi revelaţii noi, subtile şi minunate, vă simţiţi şi arătaţi mai tânăr, mai liber, ca şi cum ceva greu din ființa dvs. a fost ars odată cu impurităţile. Frica şi ignoranţa au împiedicat oamenii să postească şi să se regenereze în felul acesta.

Postul ca formă de hrană

Problema postului este mult mai amplă decât pare a fi la o primă privire. Omul atrage nenorocirile asupra lui din cauza impurităţilor care există în interiorul lui, unele rămase acolo chiar din vieţile anterioare. Fiecare păcat sau greşeală şi-au lăsat semnul în ființa noastră lăuntrică.

Postind, eliminaţi aceste impurităţi, iar lumina poate străluci, făcându-vă să vă simţiţi mai uşor şi mai fericit. Din acest motiv, marii ghizi spirituali din toate religiile au recomandat întotdeauna postul.

A posti nu înseamnă a te lipsi, ci este mai mult o formă de hrănire decât de renunţare. Când trupul este lipsit de hrană, celelalte corpuri (eteric, astral, mental) sunt puse mai mult în acțiune.

Există un principiu în fiecare om ce îl obligă să facă un efort pentru a-l împiedica să moară, iar când trupul nu este hrănit corect, alarma se extinde la entităţile din zonele superioare pentru a veni în ajutor cu elemente mai rafinate.

Dacă persoana care posteşte îşi oprește respiraţia în acel moment, pentru o secundă, entităţi din zone şi mai înalte vor aduce cea mai înaltă formă de hrană.

Iniţiaţii ne spun că primul om s-a hrănit cu foc şi lumină. În cursul involuţiei, omul a căzut tot mai jos în materie, iar nevoile lui au devenit treptat mai grosiere şi mai dense, până când a fost obligat să se hrănească aşa cum o facem azi. De aceea, iniţiaţii, realizând că modul în care mâncăm acum este rezultatul involuţiei, ne oferă metode ce ne permit să ne întoarcem la starea originară a omului, învăţându-ne cum să captăm şi absorbim elementele cele mai subtile şi rafinate.

Ei îşi controlează aportul de substanțe din exterior ca şi când, temporar, ar stopa mai întâi funcțiile stomacului şi apoi pe cele ale plămânilor, pentru a-şi elibera gândurile. Această practică necesită o disciplină îndelungată, chiar și în India foarte puţini reușind să obțină controlul asupra respiraţiei. Cei care au dobândit acest control se pot expansiona și deplasa liberi în AKASHA, eterul universal, şi pot obține o cunoaştere spirituală extrem de vastă, pentru că ei sunt liberi.

Omul a coborât din zonele celeste printr-un proces de densificare, de involuţie. Atunci când a ajuns în planul material, corpul lui a devenit mai greu şi mai dens până a devenit trupul pe care îl ştim. Acest proces este similar cu ceea ce facem iarna, când ne îmbrăcăm cu haine mai groase pentru a ne proteja de frig.

Pentru a urma calea ascendentă de reîntoarcere la origini, omul este necesar, simbolic vorbind, să scape de tot ce îl trage în jos. Postul este un mijloc care ne permite să redevenim uşori, să ne redobândim puritatea şi uşurinţa.

Scopul postului, totuşi, nu este doar acela de a te abţine de la hrana fizică, ci şi de la anumite sentimente și gânduri nefaste, perturbatoare. În loc să vrem mereu să absorbim, să înghiţim, să acumulăm, să luăm mult prea mult din toate, este necesar să învăţăm să renunţăm, să fim detaşaţi. Această acumulare excesivă în domeniul material ne face să mergem în jos. Fiecare gând, sentiment sau dorinţă care nu izvorăște din inimă ne trage în jos. Avem nevoie să fim noi înşine. Când am respins toate acumulările inutile din noi, atunci ne vom simţi transformaţi, aduşi la viaţă de suflarea dumnezeiască. Dacă veţi continua să faceți acumulări în cap sau în sfera emoțională, nu mai aveţi loc pentru Dumnezeu şi îngerii lui.

Să nu înţelegeţi greşit, eu nu spun să nu vă folosiţi de stomac, de plămâni, de intestine. Nu distrugându-vă trupul veţi înţelege adevărul. Trupul este necesar să fie intact – cap, inimă, plămâni, stomac etc. Însă este important să fie în armonie – și acesta este scopul postului.

yogaesoteric

9 iulie 2019