Turcia a blocat cursul râului Eufrat către Siria şi Irak
Unele profeții făcute cu mult timp înainte de declanșarea războiului din Siria vorbesc despre acesta ca despre un preambul al celui de al treilea război mondial. O astfel de profeție este și cea făcută de cuviosul Paisie Aghioritul: „Folosirea apelor Eufratului de către turci pentru irigații va fi o preînștiințare că a început pregătirea marelui război care va urma”.
În iunie 2014, guvernul de la Ankara a ordonat oprirea pompării de apă din râul Eufrat, ameninţând Siria şi Irakul cu o criză majoră de apă. În urma acestei măsuri abuzive, nivelul apei din Lacul Assad a scăzut cu aproximativ 6 metri, lăsând milioane de sirieni fără apă de băut.
Această intervenţie a guvernul turc în criza siriană a fost diferită de toate celelalte, iar repercusiunile acestei măsuri ar fi putut aduce catastrofe fără precedent pentru Siria şi Irak.
Încălcând normele internaţionale, guvernul turc a întrerupt complet furnizarea rezervei de apă din râul Eufrat. Ankara a început să reducă treptat pomparea apei din Eufrat pe parcursul a două luni, pentru ca mai apoi să o închidă complet.
Nivelul apei din Lacul Assad (un rezervor artificial creat pe cursul râului Eufrat) a scăzut cu şase metri sub nivelul normal (ceea ce înseamnă că a pierdut milioane de metri cubi de apă). O reducere suplimentară de un metru a nivelului apei ar fi scos barajul din funcţiune, potrivit unor surse locale. Statul Islamic Irakian şi Sirian (SIIS), o organizaţie islamică teroristă care controlează regiunea barajului, a anunțat că nu a suspendat furnizarea apei.
Rezervoarele ar fi putut să sece complet în orice moment. Rezervele de apă auxiliare din al-Khafsa erau aproape golite şi nici acestea nu ar fi putut rezista prea mult.
În aceste condiţii, şapte milioane de sirieni riscau să rămână fără apă. În acelaşi timp, din cauza faptului că Barajul Tishrin nu mai primea apă, turbinele nu mai generau electricitate, scăzând furnizarea de curent către oraşul Alep şi împrejurimile acestuia, ceea ce a intensificat şi mai mult criza din regiune.
Raqqa, partea nordică a Lacului Assad, a fost complet scoasă din funcţiune. Două milioane de sirieni care trăiesc în regiunea cuprinsă între localitatea Mica Swaydiya, din est, şi al-Jarniya, în vest, riscau să rămână fără apă de băut.
„Secarea rezervelor de apă din baraj va face lacul să se usuce ceea ce va pune presiune pe structura sa, provocând fisuri şi posibil un colaps total”, a avertizat Al-Akhabar.
Un conflict istoric
Râul Eufrat a fost în istorie sursa unui conflict între Turcia pe o parte şi Irak şi Siria de cealaltă parte. Ankara insistă să considere Eufratul un „râu ce traversează graniţa” şi nu un „râu internaţional”, iar astfel „nu se supune legilor internaţionale”. Mai mult. Turcia este una din cele trei ţări ale lumii (împreună cu Burundi şi China) care se opun Convenţiei Folosirii Non-Navigaţionale a Cursurilor de Apă Internaţionale adoptată de Adunarea Generală a Naţiunilor Unite în 1997.
În 1987, un acord temporar între Siria şi Turcia implica împărţirea rezervelor de apă ale Eufratului în timpului perioadelor în care bazinul Barajului Ataturk era plin. În virtutea acestui acord, Turcia s-a angajat să furnizeze, peste graniţa turco-siriană, un nivel anual de peste 500 de metri cubi de apă pe secundă, ajungând într-un final la un acord cu privire la împărţirea reţelei de apă a râului între cele trei ţări. În 1994, Siria a înregistrat acest acord la Naţiunile Unite, ceea ce a garantat dreptul Siriei şi al Irakului la un nivel minim de apă din râul Eufrat.
Citiţi şi:
Faimoasa clarvăzătoare Baba Vanga: Profeții uluitoare despre izbucnirea celui de-al Treilea Război Mondial
Turcia, NATO şi Orientul Mijlociu, la răscruce
Un reputat strateg militar afirmă: criza din Turcia este «a şaptea mutare de șah-mat pentru Europa»!
yogaesoteric
30 noiembrie 2016
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu