de Sorin Golea
La
sfârşitul anilor ’90, la Institutul de Oncologie din Bucureşti a fost
demarat un proiect ieşit din comun: tratarea cancerului la distanţă,
prin fire de păr. Testul pe cobai a fost o reuşită. Protagonistul
acestui tip de cercetare fundamentală, fizicianul Teodor Săndulescu, a
avut curiozitatea să facă unele teste pe firele de păr ale unor persoane
decedate. Concluzia, uluitoare, a fost că, spre deosebire de animale,
„corpul energetic” al omului rămâne viu şi după decesul organismului.
Adică există viaţă după moarte.
„La
baza experimentelor a stat ideea că părul menţine legătura cu câmpul
biologic al subiectului de la care a fost tăiat, chiar dacă e dus la
mare distanţă de corpul de origine. Ştiţi povestea lui Samson, din
Vechiul Testament, care şi-a pierdut puterea după ce i-a fost tăiat
părul. De ce avea puterea în păr? Pe de altă parte, se ştie că biocâmpul
organismului este o structură informaţională măsurabilă, sub formă de
pulsiuni electromagnetice, şi are o dinamică diferită de la persoană la
persoană”, ne-a declarat fizicianul.
A descoperit energie „stocată” în păr
A descoperit energie „stocată” în păr
„Plecând
de la aceste date, după ani de experimente, am reuşit să stabilesc că
există o legătură energetică şi informaţională stabilă între firul de
păr şi organismul de la care a fost recoltat, ca într-un fel de oglindă.
La om însă, spre deosebire de animale, firul de păr prezintă pulsiuni
energetice chiar şi după decesul organismului. Asta înseamnă că există o
formă de energie spirituală care rămâne intactă după moartea noastră
biologică. Acest lucru mă încurajează să presupun că sintagma viaţă după
moarte se referă la ceva real”, a completat Teodor Săndulescu, cercetător în cadrul institutului şi fost referent al Academiei de Ştiinţe Medicale.
Iniţial,
intenţia fizicianului Săndulescu a fost să încerce să vindece cancerul
de la distanţă, prin firele de păr recoltate de la organismele bolnave.
În cadrul unui experiment, cinci şobolani au fost injectaţi subcutanat,
în zona spatelui, cu celule canceroase.
După ce
s-au îmbolnăvit, adică li s-au format tumori, li s-a tăiat câte un smoc
din blană. Fiecare smoc a fost supus, într-o incintă specială, situată
la o distanţă apreciabilă de locul unde erau ţinuţi şobolanii, unui flux
de radiaţii electromagnetice cu o anumită lungime de undă.
În
mod normal, şobolanii bolnavi mureau după 80 de zile. În cazul celor cu
părul supus unor radiaţii electromagnetice cu o anumită lungime de
undă, trei dintre subiecţi au supravieţuit mai mulţi ani. Practic, s-au
vindecat de cancer şi au murit de bătrâneţe.
Lucrează la brevetarea metodei
Abia
după ani de cercetare în domeniul cancerului, fizicianului i-a venit
ideea să studieze din punct de vedere energetic firele de păr ale mai
multor specii, inclusiv ale omului.
„Ceea ce m-a uimit a fost faptul că la toate animalele pulsiunile energetice ale părului dispar odată cu moartea organismului, dar nu acelaşi lucru se petrece la om. În acest moment lucrez la brevetarea unui aparat special prin care să pot determina cu rigoare ştiinţifică toate aceste observaţii. Abia după aceea vor putea fi validate, oficial”, ne-a spus fizicianul Teodor Săndulescu.
„Ceea ce m-a uimit a fost faptul că la toate animalele pulsiunile energetice ale părului dispar odată cu moartea organismului, dar nu acelaşi lucru se petrece la om. În acest moment lucrez la brevetarea unui aparat special prin care să pot determina cu rigoare ştiinţifică toate aceste observaţii. Abia după aceea vor putea fi validate, oficial”, ne-a spus fizicianul Teodor Săndulescu.
Rezultatele, prezentate la Viena
„Cunosc experimentele lui Teodor Săndulescu şi pot să vă spun că datele acestei metode au fost prezentate în cadrul unui simpozion la Viena, cu real succes. Eu cred că subiectul este demn de luat în seamă şi de dezvoltat, oricât ar părea, acum, de SF”, ne-a spus medicul oncolog Florin Băcanu, vicepreşedinte al Societăţii Române de Oncologie, filiala Bucureşti.
„Fenomenul este cercetat de marile puteri, în secret, de peste 60 de ani”
„Studiul influenţei radiaţiilor electromagnetice emise sub formă de impulsuri sau radiaţie continuă (unde) asupra materiei vii se face cu asiduitate în cele mai secrete laboratoare ale marilor puteri, de peste 60 de ani. Experimente cu rezultate de necontestat au arătat că radiaţia electromagnetică pe anumite spectre şi frecvenţe poate avea efecte terapeutice. Personal, am făcut cunoscute cercetările domnului Teodor Săndulescu prin emisiunile de televiziune pe care le realizez”, ne-a spus generalul de brigadă Emil Străinu, doctor în probleme de război geofizic, fost consilier parlamentar pe ameninţări neconvenţionale şi asimetrice.
„Studiul influenţei radiaţiilor electromagnetice emise sub formă de impulsuri sau radiaţie continuă (unde) asupra materiei vii se face cu asiduitate în cele mai secrete laboratoare ale marilor puteri, de peste 60 de ani. Experimente cu rezultate de necontestat au arătat că radiaţia electromagnetică pe anumite spectre şi frecvenţe poate avea efecte terapeutice. Personal, am făcut cunoscute cercetările domnului Teodor Săndulescu prin emisiunile de televiziune pe care le realizez”, ne-a spus generalul de brigadă Emil Străinu, doctor în probleme de război geofizic, fost consilier parlamentar pe ameninţări neconvenţionale şi asimetrice.
Americanii au confirmat că nemurirea este ceva real.
Fizicianul
român nu este singurul care e convins că există viaţă după moarte. Iată
câteva exemple ale unor oameni de ştiinţă din străinătate care susţin
acelaşi lucru.
Profesorul Robert Lanza, de la
Universitatea de medicină Wake Forest din Carolina de Nord, SUA, susţine
o teorie a biocentrismului. Conform acestuia, fizica cuantică dovedeşte
faptul că există viaţă după moarte. Omul de ştiinţă spune că moartea
este doar o părere imprimată de educaţie. Mai mult, el susţine chiar că
viaţa creează Universul, şi nu invers. Practic, spaţiul şi timpul nu
sunt aşa cum bănuim noi, iar moartea nu există într-un sens real, aşa
cum credem noi astăzi.
Dr. Eben Alexander, un
neurochirurg de la Harvard, a fost sceptic în legătură cu ideea de viaţă
după moarte. Cu toate acestea, un accident l-a convins că Raiul există.
În anul 2008, dr. Alexander a intrat în comă profundă timp de 7 zile. „Nu
există o explicaţie ştiinţifică pentru faptul că în timp ce corpul meu
zăcea în comă, sinele interior era viu. În timp ce neuronii din cortexul
meu erau blocaţi, conştiinţa mea nelegată de creier călătorea într-o
dimensiune despre care nu am visat niciodată că ar putea să existe”, a povestit ulterior neurochirurgul despre experienţa prin care a trecut.
Dr.
Gary E. Schwartz, profesor de psihologie, medicină, neurologie,
psihiatrie şi chirurgie la Universitatea Arizona, director al
Laboratorului pentru Progrese în Domeniul Conştiinţei şi Sănătăţii, a
avut curajul să-şi rişte reputaţia internaţională printr- o serie de
experimente menite să confirme sau să infirme existenţa vieţii de după
moarte. Rezultatele, descrise în volumul Experimente privind viaţa după
moarte, au fost pozitive: există!
yogaesoteric
1 august 2015
1 august 2015
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu