Antioxidanţii care îţi prelungesc viaţa (IV)

Cercetările moderne asupra proceselor metabolice au pus în evidenţă rolul deosebit de important al substanţelor cu efect antioxidant în menţinerea unei bune funcţionări a organismului. Degradarea care apare odată cu vârsta, diminuarea performanţelor sistemului imun precum şi degradarea accentuată ce se observă în cazul bolilor degenerative sau a cancerului, se datorează în mare parte supunerii trupului la un stres oxidativ permanent ca urmare a multitudinii de substanţe chimice pe care le introducem în organism prin alimentele şi băuturile pe care le consumăm şi prin aerul tot mai poluat pe care îl respirăm.
Tocmai de aceea, pentru menţinerea structurilor organismului în stare de bună funcţionare, este necesar ca în alimentaţia noastră să fie prezente legume, fructe, seminţe, uleiuri bogate în antioxidanţi naturali.

 

Citiți a treia parte a articolului


Licopenul

Este un carotenoid cu proprietăţi antioxidante şi detoxifiante, conţinut în special de roşii. El ajută la buna funcţionare a procesului de creştere celulară, are proprietăți fotoprotectoare şi o influenţă benefică asupra pielii şi mucoaselor. Studiile arată că licopenul inhibă dezvoltarea celulelor canceroase de la nivelul esofagului, stomacului, colonului, sânilor sau prostatei.

Denumirea „licopen” provine de la cuvântul lycopersicum, care înseamnă „referitor la speciile de roşii”. Licopenul este un pigment, fiind totodată şi un intermediar important în biosinteza multor carotenoizi, inclusiv betacaroten, responsabil pentru culoarea galbenă, portocalie sau roşie a legumelor sau fructelor. Prin urmare, licopenul se găsește în roşii, dar şi în fructe roşii şi în alte legume cum sunt morcovii, pepenii roşii, gacul şi papaia. Pe de altă parte există alimente care nu sunt de culoare roşie şi care pot conţine licopen – sparanghelul, pătrunjelul, busuiocul. O altă sursă de licopen este ciuperca Blakeslea trispora. De asemenea, există fructe și legume roşii care nu conţin licopen – portocalele roşii, căpşunile, cireşele, ardeiul gras roşu.

Datorită culorii sale puternice, licopenul este folosit în industria alimentară pentru colorarea multor preparate. Dar din păcate, în acest scop este utilizat de cele mai multe ori licopen sintetizat chimic, notat pe etichete ca E160d.

În mod obişnuit, licopenul este prezent în dietă mai ales în felurile de mâncare preparate din roşii – sucul, pasta, piureul sunt surse bogate în acest carotenoid. Conţinutul de licopen din roșii depinde de specie şi creşte pe măsură ce acestea se coc.

Sursa alimentară	Conţinutul în licopen (mg/g de masă umedă)
Gac	2,000–2,300
Suc de roşii	86–100
Sos de roşii	63–131
Pepene roşu	23–72

Guave roşii	54
Papaya	20–53
Roşii crude	8.8–42
Grapefruit roşu	3.6–34
Piure de măceşe	7.8

Caise

< 0.1

După ce este absorbit în intestin, licopenul se poate acumula în ţesutul adipos, piele, ficat, glande suprarenale, prostată, testicule, chiar sânge, dar poate fi găsit în multe alte ţesuturi.

Diferite studii au observat că o dietă bogată în alimente care conţin licopen este asociată cu un risc scăzut de boli cornice, cum ar fi bolile cardiovasculare. De asemenea, un nivel crescut de licopen în ser şi ţesuturi a fost corelat cu un risc scăzut de cancer de plămân şi de prostată, licopenul diminuând agresivitatea tumorală și inhibând carcinogeneza (apariția de noi celule canceroase).

În ultimul deceniu, mai multe echipe de cercetători au evidențiat acțiunea antioxidantă a licopenului: pe lângă scăderea concentraţiei radicalilor liberi, participă și la protecţia lipoproteinelor plasmatice, a ADN-ului din limfocite şi a proteinelor din sânge faţă de acţiunea acestora.

Betacarotenul

Face parte din familia carotenoidelor şi este un veritabil aliat al pielii frumoase. Carotenul este binecunoscutul pigment puternic colorant roşu-portocaliu din morcovi, dovleac şi cartofi dulci. Absorbţia sa în tubul digestiv este crescută în prezența grăsimilor, deoarece carotenii sunt liposolubili. Betacarotenul este cea mai frecventă formă de caroten în plante. Forma chimică este înregistrată de FDA ca E160a.

Gacul vietnamez şi uleiul de palmier sunt în mod special bogate în betacaroten. De asemenea, o concentraţie sporită de betacaroten o au şi fructele galbene şi portocalii de tipul cantalup, mango şi papaya, şi rădăcinoasele de tipul morcovilor şi yam-ului. Culoarea betacarotenului este mascată de clorofilă în anumite legume, cum sunt spanacul, kale-ul, frunzele de cartof dulce, frunzele de dovlecel.

Redăm în tabelul următor alimentele cu cel mai mare conţinut de betacaroten:

 

Aliment	Miligrame betacaroten la 100g
Cartof dulce gătit, copt în coajă, fără sare	11,5
Cartof dulce gătit, fiert, fără coajă	9,4
Suc de morcovi, conservat	9,3
Morcovi, gătiţi, fierţi, uscaţi, fără sare	8,3

Morcovi îngheţaţi, fierţi, uscaţi, fără sare	8,2
Spanac îngheţat, tăiat sau frunze, gătit, fiert	7,2
Dovleac conservat fără sare	6,9
Spanac conservat, uscat	5,9
Cartof dulce conservat, ambalat în vid	4,8

 

În organism, betacarotenul este transformat în vitamina A. Excesul de betacaroten este stocat predominant în ţesutul adipos al trupului, de aceea rezervele de grăsime ale adultului sunt deseori galbene, în timp ce ale copiilor sunt albe.

Betacarotenul previne diferite tipuri de cancer, boli de inimă, cataractă şi degenerescenţa maculară corelată cu vârsta. De asemenea, s-a observat că betacarotenul este de mare folos în boli precum astmul bronşic, boala Alzheimer, depresie, epilepsie, dureri de cap, hipertensiune arterială, infertilitate, boala Parkinson, artrită reumatoidă, schizofrenie, unele afecţiuni cutanate, cum sunt psoriazisul şi vitiligo.
Datorită proprietățor sale fotoprotectoare, consumul alimentelor bogate în betacaroten este recomandat celor cu pielea sensibilă la acțiunea razelor solare, mai ales pe timpul verii, pentru a evita arsurile specifice.

Citiți și: Năut picant cu roşii (CHANA MASALA)
Sucuri de legume

yogaesoteric
9 decembrie 2014