de Mihai Vasilescu
Justiția română pare că se căznește din răsputeri să își construiască o imagine demnă de un stat democratic, membru al Uniunii Europene, prin derularea unor procese răsunătoare într-o așa-zisă luptă împotriva corupției. După condamnarea lui Adrian Năstase, a venit rândul fostului senator Dan Voiculescu să fie cântărit de balanța justiției. Însă și de această dată, fapte penale „cu greutate” au cântărit surprinzător de puțin în ochii judecătorilor români.
Justiția română pare că se căznește din răsputeri să își construiască o imagine demnă de un stat democratic, membru al Uniunii Europene, prin derularea unor procese răsunătoare într-o așa-zisă luptă împotriva corupției. După condamnarea lui Adrian Năstase, a venit rândul fostului senator Dan Voiculescu să fie cântărit de balanța justiției. Însă și de această dată, fapte penale „cu greutate” au cântărit surprinzător de puțin în ochii judecătorilor români.
După
numeroase tergiversări, apărute în urma demisiilor repetate ale lui Dan
Voiculescu din Parlamentul României (fapt care a dus la plimbarea
dosarului între Tribunal şi Înalta Curte de Casație și Justiție),
procesul în care mogulul e acuzat de corupţie şi spălare de bani s-a
încheiat abia pe 24 septembrie 2013, după aproximativ cinci ani de la
începerea urmăririi penale. Prin sentinţa dată de Tribunalul Bucureşti,
care nu este definitivă, Voiculescu a fost condamnat la 5 ani de
închisoare cu executare şi la plata unor despăgubiri în valoare de peste
60 de milioane de euro, împreună cu ceilalţi inculpaţi din dosar.
Avocatul lui Voiculescu a făcut recurs la această sentinţă, iar primul
termen va avea loc la începutul anului 2014, la Curtea de Apel
Bucureşti.
Între timp, în luna octombrie 2013 a
început un nou proces împotriva fostului senator care este judecat
împreună cu fiica sa, Camelia Voiculescu și directorul general Antena TV
Group, Sorin Alexandrescu, pentru infracțiunea de șantaj. Totodată,
acest proces constituie o premieră, procurorii DNA (Direcția Națională
Antocorupție) aducând pentru prima dată în discuție problema presiunilor
care ar putea fi realizate asupra sistemului judiciar prin intermediul
mass-media. Rechizitoriul cuprinde de altfel, un întreg capitol dedicat distorsiunii mesajului public de către „instrumentele” trustului Intact Media Group.
Scurt portret Dan Voiculescu: politician de vârf, mogul media, informator al Securităţii
Fostul
senator Dan Voiculescu este o figură controversată pe scena politicii
româneşti. El a fost adeseori aspru criticat deoarece poziţia sa de
politician în paralel cu cea de acţionar majoritar al trustului Intact
Media Group i-ar putea conferi o putere de influenţă disproporţionată
într-un stat democratic.
Nici trecutul lui Dan
Voiculescu nu este mai puţin controversat. Mulţi cetăţeni cunosc la ora
actuală statutul său de informator din cadrul Securităţii, sub numele de
cod Felix, precum şi răul pe care l-a făcut în această ipostază unor oameni nevinovaţi.
Dan Voiculescu se numără printre cei mai bogați oameni din România. Potrivit Topului 300 realizat de revista Capital, familia parlamentarului deţinea în anul 2012 o avere estimată la 600 - 650 de milioane de euro.
În
anul 1991, familia Voiculescu a fondat holdingul (companie care deţine
acţiunile majoritare ale altor companii) GRIVCO (Grupul Industrial
Voiculescu şi Compania). Holdingul este format din peste 20 de companii
cu diferite profiluri: media, comerţ, bănci, finanţe, servicii,
agricultură, dintre care cea mai importantă este trustul Intact Media
Group (ce include Antena 1, Antena 2, Antena 3, Euforia TV, Jurnalul Naţional, Romantic FM, Radio ZU şi altele).
În
2001, Partidul Conservator a intrat la guvernare, iar Dan Voiculescu
(fondator şi lider PC) a donat GRIVCO uneia dintre fiicele sale, Camelia
Voiculescu, politicianul păstrându-şi însă statutul de acţionar
majoritar al holdingului.
În 2006, Dan
Voiculescu a cedat trustul Intact Media Group Cameliei Voiculescu,
deoarece a fost propus pentru funcţia de viceprim-ministru în guvernul
Tăriceanu.
Privatizarea frauduloasă a Institutului de Cercetări Alimentare (ICA) în favoarea lui Dan Voiculescu
În
dosarul referitor la privatizarea frauduloasă a ICA, în care 3,6
hectare de teren și un hectar de construcții în Băneasa, aparţinând
acestei insituții, au fost cumpărate de Dan Voiculescu la un preț
derizoriu (de aproximativ 80 de ori mai mic decât valoarea reală), au
fost trimise în judecată 13 persoane. Fostul senator a fost acuzat că
s-a folosit de puterea sa politică pentru a realiza această tranzacție
ce a prejudiciat statul român cu 60 de milioane de euro şi că a pus la
cale o licitaţie trucată, prin care a devenit unul dintre acţionarii
principali ai instituției.
Procurorii DNA au început urmărirea penală împotriva lui Dan Voiculescu în luna septembrie 2008, sub acuzaţia de „folosirea
de către o persoană care îndeplineşte o funcţie de conducere într-un
partid a influenţei şi autorităţii date de această calitate, în scopul
de a obţine pentru sine, sau pentru altul, bani, bunuri, sau alte
foloase necuvenite şi spălare de bani”.
De asemenea, inculpaţii au fost acuzaţi de către Direcţia Generală Anticorupţie de complicitate
în formă continuată în vederea stabilirii intenţionate a unei valori
diminuate faţă de cea reală, a bunurilor aparţinând agenţilor economici
la care statul român este acţionar, pe care au comis-o în acţiunea de privatizare a ICA.
Cităm din dosarul DNA:
„În perioada 1991-2003, inculpaţii au desfăşurat o serie de operaţiuni financiare şi comerciale frauduloase în scopul de a facilita adjudecarea prin licitaţie, de către Grivco SA (firmă din portofoliul lui Dan Voiculescu), a pachetului de acţiuni deţinut de Administraţia Domeniului Statului la I.C.A., la un preţ mult mai mic faţă de valoarea comercială reală, în condiţii discriminatorii, netransparente şi prin subevaluarea activelor şi a titlurilor de participare.
Cităm din dosarul DNA:
„În perioada 1991-2003, inculpaţii au desfăşurat o serie de operaţiuni financiare şi comerciale frauduloase în scopul de a facilita adjudecarea prin licitaţie, de către Grivco SA (firmă din portofoliul lui Dan Voiculescu), a pachetului de acţiuni deţinut de Administraţia Domeniului Statului la I.C.A., la un preţ mult mai mic faţă de valoarea comercială reală, în condiţii discriminatorii, netransparente şi prin subevaluarea activelor şi a titlurilor de participare.
La
data de 16.07.2003, Corneliu Popa, în calitatea sa de preşedinte al
Consiliului de Administraţie al Agenţiei Domeniilor Statului, a aprobat
declanşarea, fără mandat din partea statului român, a procesului de
privatizare a Institutul de Cercetări Alimentare S.A. Bucureşti,
stabilind o valoare a pachetului de acţiuni de 94,5 ori mai mică decât
valoarea comercială reală a acestuia. Prin subevaluarea cu intenţie a
terenurilor, construcţiilor şi a titlurilor de participare şi prin
falsificarea documentaţiei, consemnându-se, în mod nereal, că a fost
îndeplinită condiţia publicităţii intenţiei de privatizare, acest pachet
de acţiuni a fost achiziţionat cu suma de 104.730 de euro, în vreme ce
valoarea reală era de 7.900.929 de euro.”
Judecarea
acestui dosar s-a întins pe o perioadă de aproximativ 5 ani, fiind
întârziată prin invocarea a diferite motive: excepţii de
neconstituţionalitate, de procedură şi numeroase contestaţii. Dan
Voilescu a demisionat de trei ori din Parlament în faze cheie ale
procesului pentru a muta dosarul de la ÎCCJ la Tribunalul București.
Toate aceste tertipuri avocățești și manevre au avut un singur scop:
prescrierea specială a tuturor faptelor, care intervine în 2018.
Prin
sentința Tribunalului București din septembrie 2013, Dan Voiculescu a
fost condamnat la 5 ani de închisoare pentru corupție, spălare de bani
și trafic de influență și plata a aproximativ 6 miliarde de lei vechi
(în jur de 130.000 de euro), reprezentând contravaloarea a peste 18
milioane de acţiuni ICA, pe care fostul senator le-a deţinut şi le-a
donat apoi fiicei sale Camelia Voiculescu. În plus, conform deciziei
judecătoreşti, Dan Voiculescu va trebui să plătească în solidar cu
ceilalţi inculpaţi, suma de 60.482.613 euro, echivalentul prejudiciului
adus Ministerului Agriculturii.
Alături de Dan Voiculescu au mai fost condamnaţi în acest dosar:
Corneliu Popa – director general şi preşedinte al Consiliului de Administraţie al Agenţiei Domeniilor Statului (CA-ADS);
Sandu Jean – Cătălin – administrator al S.C. Benefica S.A. Bucureşti (firmă aparţinând GRIVCO);
Gheorghe Mencinicopschi – director general şi membru al AGA (Asociaţia Generală a Acţionarilor) a ICA S.A.;
Sorin Pantiş – director general executiv GRIVCO S.A.;
Vlad-Nicolae Săvulescu – director al Direcţiei Privatizare – Concesionare a ADS;
Gheorghe Marian Domnişoru – expert în cadrul Serviciului Privatizare al ADS;
Gheorghe Sin – membru AGA a ICA S.A.;
Constantin Baciu – reprezentant al Ministerului Agriculturii în AGA a ICA;
Alexandru Petre, Grigore Marinescu şi Vica Ene – cenzori ai ICA S.A.;
Pop Flavius – Adrian – membru al Consiliului de Administraţie al ICA Bucureşti.
Corneliu Popa – director general şi preşedinte al Consiliului de Administraţie al Agenţiei Domeniilor Statului (CA-ADS);
Sandu Jean – Cătălin – administrator al S.C. Benefica S.A. Bucureşti (firmă aparţinând GRIVCO);
Gheorghe Mencinicopschi – director general şi membru al AGA (Asociaţia Generală a Acţionarilor) a ICA S.A.;
Sorin Pantiş – director general executiv GRIVCO S.A.;
Vlad-Nicolae Săvulescu – director al Direcţiei Privatizare – Concesionare a ADS;
Gheorghe Marian Domnişoru – expert în cadrul Serviciului Privatizare al ADS;
Gheorghe Sin – membru AGA a ICA S.A.;
Constantin Baciu – reprezentant al Ministerului Agriculturii în AGA a ICA;
Alexandru Petre, Grigore Marinescu şi Vica Ene – cenzori ai ICA S.A.;
Pop Flavius – Adrian – membru al Consiliului de Administraţie al ICA Bucureşti.
În
ciuda dovezilor evidente care îl inculpă, Voiculescu a declarat că este
nevinovat, iar procesele în care este judecat ar fi fost făcute la
comandă politică.
Reacţiile diferitelor figuri publice au apărut imediat după pronunţarea sentinţei.
Expertul anticorupţie Laura Ştefan a comentat decizia de condamnare a lui Dan Voiculescu afirmând că aceasta este „o decizie dură care arată că politicienii nu mai sunt deasupra justiţiei”. „Această decizie ne spune că nu se poate fugi de justiţie la infinit, chiar dacă eşti Dan Voiculescu. Şi-a dat demisia din Parlament pentru a scăpa de ICCJ, a sperat că judecătorii de la tribunal vor fi mai blânzi. Iată că azi vedem o decizie dură, care ne arată că politicienii nu se mai află deasupra legii. Spălarea de bani, având nişte pedepse foarte mari, se prescrie mai greu. Strategia lui Voiculescu nu este foarte inteligentă şi nu este folosită doar de el, ci toţi politicienii din România speră că vor reuşi să ajungă la termenul de prescripţie. Iată că nu se reuşeşte asta. Cât priveşte acuzaţiile de dosare politice am răsauzit (sic!) această replică, e un laitmotiv, însă procesele se termină cu condamnare în proporţie de 90%”, a mai precizat Laura Ştefan.
Expertul anticorupţie Laura Ştefan a comentat decizia de condamnare a lui Dan Voiculescu afirmând că aceasta este „o decizie dură care arată că politicienii nu mai sunt deasupra justiţiei”. „Această decizie ne spune că nu se poate fugi de justiţie la infinit, chiar dacă eşti Dan Voiculescu. Şi-a dat demisia din Parlament pentru a scăpa de ICCJ, a sperat că judecătorii de la tribunal vor fi mai blânzi. Iată că azi vedem o decizie dură, care ne arată că politicienii nu se mai află deasupra legii. Spălarea de bani, având nişte pedepse foarte mari, se prescrie mai greu. Strategia lui Voiculescu nu este foarte inteligentă şi nu este folosită doar de el, ci toţi politicienii din România speră că vor reuşi să ajungă la termenul de prescripţie. Iată că nu se reuşeşte asta. Cât priveşte acuzaţiile de dosare politice am răsauzit (sic!) această replică, e un laitmotiv, însă procesele se termină cu condamnare în proporţie de 90%”, a mai precizat Laura Ştefan.
La
prima vedere, afirmaţiile expertului anticorupţie par a fi îndrăzneţe
şi merită toată atenţia, deoarece ar putea fi un semnal că românii sunt
pe cale să se bucure de o justiţie nepărtinitoare, şi implicit de
diminuarea drastică a corupţiei. Dar oare cât timp va mai trece până să
se petreacă acest lucru?
În acest context merită
să precizăm că, potrivit Codului Penal, infracţiunea de furt se
pedepseşte cu închisoarea de la 1 la 12 ani, iar pedeapsa pentru furt
calificat este de la 3 la 15 ani de închisoare. Cu alte cuvinte, trei
tâlhari care fură maşini străine pot fi condamnaţi la 15 ani de
închisoare, dar un om politic corupt, care acţionează în cârdăşie cu
directori de top, la fel de corupţi, şi fură o instituţie a statului
român, provocând prejudicii de cel puţin 60 de milioane de euro (pe
lângă această sumă, la câștigul hoților adăugându-se și beneficiile
financiare şi avantajele economice care au urmat) primeşte o condamnare
de numai 5 ani!
În comparaţie cu sancţiunile
prevăzute de Codul Penal pentru furt, catalogarea deciziei de condamnare
a fostului senator Voiculescu la cinci ani cu executare ca fiind una
„dură” pare a fi o glumă pentru orice român înzestrat cu inteligenţă şi
bun simţ.
Modul defectuos în care funcționează
justiția în România, afectată la rândul ei de corupție și influențată
adesea de anumite grupuri de interese, ne-a făcut nu de puține ori să
asistăm la situații paradoxale, ce sfidează logica și bunul simț.
Astfel, fostul premier Adrian Năstase a fost condamnat pentru corupție
la fel de „dur”, în dosarul „Trofeul calității”. Pentru deturnarea
frauduloasă a 1,6 milioane de euro din banii statului pentru campania sa
electorală din anul 2004, el a fost condamnat la 2 ani de închisoare cu
executare, iar după numai 8 luni a fost eliberat condiționat. Gabriel
Bivolaru, la rândul său, a fost condamnat în anul 2004 la numai cinci
ani de închisoare (din care a făcut doar trei) pentru o „gaură” de
aproape 50 de milioane de euro făcută Băncii Române de Dezvoltare, o
sumă uriaşă ce reprezintă echivalentul a cât au furat toţi hoţii din
România în ultimii 40 de ani. Ioana Maria Vlas, surpanumită „mama” FNI,
care a „înghiţit” banii a peste 5 000 de investitori, aducând un
prejudiciu de peste 1,3 milioane de euro, a fost condamnată la 10 ani de
închisoare, fiind eliberată după 5 ani.
Familia Voiculescu şi Trustul Intact, judecaţi pentru şantaj
Împotriva lui Voiculescu a fost deschis un al doilea dosar.
Pe 1 octombrie 2013, fostul senator, împreună cu fiica sa Camelia Voiculescu şi cu Sorin Alexandrescu au fost trimişi în judecată sub acuzaţia de şantajare a lui Ioan Bendei, acţionar al companiei de telecomunicaţii RCS-RDS.
Pe 1 octombrie 2013, fostul senator, împreună cu fiica sa Camelia Voiculescu şi cu Sorin Alexandrescu au fost trimişi în judecată sub acuzaţia de şantajare a lui Ioan Bendei, acţionar al companiei de telecomunicaţii RCS-RDS.
În acest dosar a fost
trimis în judecată şi Şerban Pop, fostul preşedinte al ANAF (Agenţia
Naţională de Administrare Fiscală), cel care a furnizat informaţiile de
care s-a folosit Sorin Alexandrescu pentru a-l şantaja pe Bendei.
Potrivit
unui comunicat al DNA, Sorin Alexandrescu, cu spijinul lui Dan
Voiculescu şi al Cameliei Voiculescu, a exercitat acte de ameninţare cu
publicarea, prin intermediul entităţilor media ale Intact, a unor
documente care, în opinia sa, argumentau o pretinsă faptă de corupţie
săvârşită de Ioan Bendei, în situaţia în care acesta nu ar fi acceptat
semnarea unui contract de retransmisie a posturilor de televiziune
aparţinând Antena TV Group, la un preţ dorit de inculpat. Semnarea
contractului în condiţiile impuse de directorul Antena Group, respectiv
la o valoare 6.480.000 euro pe an, pe o durată de cinci ani, ar fi
garantat oprirea litigiilor existente pe rolul instanţelor şi încetarea
campaniei media împotriva societăţii pe care o reprezenta Bendei.
Pe internet circulă date potrivit cărora postul TV Antena 3
chiar ar fi dat publicităţii „dezvăluirile” respective, în perioada 9 -
30 mai, cu o frecvenţă de cinci ori pe zi. Totodată, procurorii DNA
susţin că prin unele emisiuni televizate ale postului Antena 3,
difuzate după data de 30 mai 2013, s-a urmărit absolvirea de răspundere
penală a lui Voiculescu şi denigrarea sistemului judiciar, vizând
influenţarea deciziei magistraţilor.
Noile
acuzaţii aduse la adresa lui Dan Voiculescu nu fac decât să amplifice
controversele din jurul fostului senator şi a modului în care acesta
folosește puterea politică și mediatică de care dispune.
Rămâne
de văzut cum va fi soluționat acest nou dosar și ce pedeapsă „dură” va
considera justiția română că merită de această dată Voiculescu, dacă va
fi găsit vinovat.
Justiţia din România: pentru unii mumă, pentru alţii ciumă
Sentința
Tribunalului București care îl condamnă pe fostul senator Dan
Voiculescu la 5 ani de închisoare pentru un prejudiciu adus statului de
60 de milioane de euro nu e de natură să convingă că în România justiția
își face datoria și funcționează în mod corect. Dimpotrivă,
inconsistența acestei condamnări ne convinge încă o dată de gradul înalt
de corupție care există în justiție și de existența unor tenebroase
jocuri de culise.
Disproporţia uriaşă dintre
faptele grave comise de fostul senator Dan Voiculescu şi condamnarea
uluitor de blândă pe care a primit-o, contrastează cu atitudinea
justiției în ceea ce-l privește pe Gregorian Bivolaru, mentorul școlii
de yoga MISA.
Într-un dosar fabricat, a cărei
evoluție halucinantă a fost marcată de nenumărate abuzuri flagrante ale
procurorilor şi ale judecătorilor de la ÎCCJ, Gregorian Bivolaru a fost
condamnat la şase ani cu executare – pedeapsă enormă, pentru acte
sexuale cu o minoră, o „infracțiune fără victimă”.
În
condiţiile extrem de ciudate în care se desfăşoară justiţia în România,
se preconizează că la data de 1 februarie 2014 va intra în vigoare Noul
Cod Penal. Acesta va prezenta nişte reduceri drastice ale pedepselor,
fapt care a stârnit critici aspre din partea opiniei publice, deoarece
cu această ocazie prea mulţi dintre capii corupţiei române (afacerişti,
politicieni, funcţionari publici) care au procese pe rol vor fi în mod
evident avantajaţi de noile reglementări.
http://www.yogaesoteric.net/content.aspx?lang=RO&item=7814
(6 decembrie 2013)
(6 decembrie 2013)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu