Un om de stiinta concluzioneaza ferm, dupa ce a studiat arhive fotografice datand din anul 1945, ca cercurile din lanurile de cereale nu reprezinta farse realizate de oameni.
Istoricul
tasmanian Greg Jefferys afirmă că cercurile din lanurile de cereale nu sunt
farse şi nici contrafaceri, deoarece el are dovada unor astfel de cercuri încă
din anul 1945, ceea ce demonstrează în mod clar că acest fenomen nu poate fi o
înşelăciune contemporană.
Misterul modelelor misterioase din lanuri a fost, chipurile, „rezolvat” de
către oamenii de ştiinţă, după ce s-a dezvăluit că unele dintre ele au fost
realizate de nişte artişti care au vrut în acest fel să înşele vigilenţa şi
buna credinţă a oamenilor. Pentru aceasta, ei au folosit butoaie, plăci de lemn
şi mai ales au avut nevoie de foarte mult timp pentru a realiza nişte modele
totuşi relativ simple. Cei acreditaţi cu aceste înşelătorii au fost
mediatizaţii Dave Chorley şi Doug Bower, care în anul 1991 au anunţat că ei au
realizat aceste farse încă din anul 1978.
Trecând peste penibilitatea unor astfel de „mărturii”, voit amplificate de mass-media internaţională, care avea tot interesul – la comanda cabalei malefice care o patronează – să adoarmă vigilenţa populaţiei planetei, un om de bun simţ şi-ar pune imediat unele întrebări fundamentale: în primul rând, cei doi nu ar fi putut să realizeze TOATE cercurile respective, care nu au fost menţionate doar în Anglia, ci şi în alte părţi ale lumiiș în al doilea rând, chiar absolut nimeni nu i-a văzut pe cei doi lucrând la acele farse timp de aproape 15 ani, până când ei înşişi au făcut „dezvăluirea”? În sfârşit, chiar dacă ei au realizat câteva cercuri simple şi relativ inexacte, ce se poate spune despre cercurile foarte complicate care au fost identificate? Şi cum se pot explica emisiile energetice, chiar uşor radioactive, ce au fost remarcate în spicele de cereale îndoite? Dar FELUL în care au fost îndoite, ireproductibil de mâna omului, cum poate fi explicat la celelalte cercuri?
Din fericire, nu toţi oamenii dau dovadă de prostie şi unii chiar manifestă de spirit investigator, cercetând îndeaproape fenomenul. Este şi cazul istoricului Greg Jefferys din Tasmania, care a revelat fotografii de la sfârşitul celui de Al Doilea Război Mondial (1945), cu cercuri în lanurile de cereale de la zonele de ţară din Marea Britanie, cu 33 de ani înainte ca cei doi escroci menţionaţi să înceapă „faimoasele” lor farse.
Greg Jefferys este doctor în arheologie şi a simţit impulsul de astudia mai amănunţit acest subiect, după ce a citit o ştire despre un astfel de cerc într-un lan de cereale, observat în anul 1880! Fenomenul de atunci a fost menţionat în revista ştiinţifică Nature.
Jefferys a studiat mai mult de 300 de ore arhiva pusă mai nou la dispoziţie de către programul Google Earth, din anul 1945. Ea conţine o serie de fotografii luate la sfârşitul războiului, reprezentând cam 35% din întreagă arhivă fotografică a Angliei din acea perioadă. Dovada este cu atât mai valoroasă, cu cât fotografiile respective nu includ şi pe cele din zona „fierbinte” pentru cercurile din lanurile de cereale, zonă care este Wiltshire. Într-un articol ce e apărut în ziarul Huffington Post, Jefferys arată ca cercurile au fost menţionate în fiecare vară în zonele de ţară, cel puţin în ultimii 70 de ani. Prin urmare, teoria „conspiraţiei” sau a „farselor” cade complet în ceea ce priveşte cercurile din lanurile de cereale.
Cercetătorul afirmă de asemenea că există toate dovezile pentru a spune că în cercurile respective se manifestă o formă de energie electromagnetică foarte rară, numită „vortex de plasmă ionizată”. Această formă de energie mai este cunoscută şi ca aşa-numitele „globuri de foc”, care sunt capabile de fenomene privite ca imposibilităţi de ştiinţa modernă: ele trec prin materia solidă (cum ar fi prin pereţi de cărămidă sau prin sticlă) sau plutesc prin aer împotriva vântului. Ştiinţa contemporană nu ştie de unde provine această formă de energie şi care sunt legile după care ea se manifestă.
Cu toate aceste dovezi și studii, comunitatea științifică preferă totuși în continuare să dea credibilitate unor farsori, pentru că în acest fel ea „se spală pe mâini” și nu mai este nevoită, în imensul ei orgoliu prostesc, să recunoască faptul ca fenomenul este un adevărat mister pentru omul obișnuit.
Trecând peste penibilitatea unor astfel de „mărturii”, voit amplificate de mass-media internaţională, care avea tot interesul – la comanda cabalei malefice care o patronează – să adoarmă vigilenţa populaţiei planetei, un om de bun simţ şi-ar pune imediat unele întrebări fundamentale: în primul rând, cei doi nu ar fi putut să realizeze TOATE cercurile respective, care nu au fost menţionate doar în Anglia, ci şi în alte părţi ale lumiiș în al doilea rând, chiar absolut nimeni nu i-a văzut pe cei doi lucrând la acele farse timp de aproape 15 ani, până când ei înşişi au făcut „dezvăluirea”? În sfârşit, chiar dacă ei au realizat câteva cercuri simple şi relativ inexacte, ce se poate spune despre cercurile foarte complicate care au fost identificate? Şi cum se pot explica emisiile energetice, chiar uşor radioactive, ce au fost remarcate în spicele de cereale îndoite? Dar FELUL în care au fost îndoite, ireproductibil de mâna omului, cum poate fi explicat la celelalte cercuri?
Din fericire, nu toţi oamenii dau dovadă de prostie şi unii chiar manifestă de spirit investigator, cercetând îndeaproape fenomenul. Este şi cazul istoricului Greg Jefferys din Tasmania, care a revelat fotografii de la sfârşitul celui de Al Doilea Război Mondial (1945), cu cercuri în lanurile de cereale de la zonele de ţară din Marea Britanie, cu 33 de ani înainte ca cei doi escroci menţionaţi să înceapă „faimoasele” lor farse.
Greg Jefferys este doctor în arheologie şi a simţit impulsul de astudia mai amănunţit acest subiect, după ce a citit o ştire despre un astfel de cerc într-un lan de cereale, observat în anul 1880! Fenomenul de atunci a fost menţionat în revista ştiinţifică Nature.
Jefferys a studiat mai mult de 300 de ore arhiva pusă mai nou la dispoziţie de către programul Google Earth, din anul 1945. Ea conţine o serie de fotografii luate la sfârşitul războiului, reprezentând cam 35% din întreagă arhivă fotografică a Angliei din acea perioadă. Dovada este cu atât mai valoroasă, cu cât fotografiile respective nu includ şi pe cele din zona „fierbinte” pentru cercurile din lanurile de cereale, zonă care este Wiltshire. Într-un articol ce e apărut în ziarul Huffington Post, Jefferys arată ca cercurile au fost menţionate în fiecare vară în zonele de ţară, cel puţin în ultimii 70 de ani. Prin urmare, teoria „conspiraţiei” sau a „farselor” cade complet în ceea ce priveşte cercurile din lanurile de cereale.
Cercetătorul afirmă de asemenea că există toate dovezile pentru a spune că în cercurile respective se manifestă o formă de energie electromagnetică foarte rară, numită „vortex de plasmă ionizată”. Această formă de energie mai este cunoscută şi ca aşa-numitele „globuri de foc”, care sunt capabile de fenomene privite ca imposibilităţi de ştiinţa modernă: ele trec prin materia solidă (cum ar fi prin pereţi de cărămidă sau prin sticlă) sau plutesc prin aer împotriva vântului. Ştiinţa contemporană nu ştie de unde provine această formă de energie şi care sunt legile după care ea se manifestă.
Cu toate aceste dovezi și studii, comunitatea științifică preferă totuși în continuare să dea credibilitate unor farsori, pentru că în acest fel ea „se spală pe mâini” și nu mai este nevoită, în imensul ei orgoliu prostesc, să recunoască faptul ca fenomenul este un adevărat mister pentru omul obișnuit.
Dr. Steven M. Greer, medic si director al unei active sectii
de primiri urgente, fondator si director international al CSETI (Centrul pentru
Studiul Civilizatiilor Extraterestre), considerat autoritatea numarul unu in
lume in materie de OZN-uri si civilizatii extraterestre, ne incanta acum cu o
lucrare de importanta majora despre subiectul OZN-urilor si al
extraterestrilor.
In aceasta carte veti putea citi despre:
- Relatari de necombatut despre aterizari ale unor nave extraterestre
- Intalniri de Gradul 5 ale doctorului Greer si ale echipei de cercetare CSETI cu OZN-uri in diverse locuri de pe glob
- O ipoteza provocatoare privind motivul pentru care extraterestrii sunt printre noi, precum si consecintele dezvaluirii fata de publicul larg a acestor informatii si modul in care acestea vor afecta opinia publica la nivel mondial
- Informatii din culise despre Proiectul Starlight, primite de catre directorii CIA, presedintele Clinton, lideri ai O.N.U., oficiali de rang inalt de la Pentagon si altii aflati in functii cheie.
Bazandu-se pe informatii autentice de prima mana din experientele CSETI si din proiecte secrete, dr. Greer imbogateste subiectul OZN/extraterestri cu o combinatie unica de informatii stiintifice, viziune proprie, umor si inspiratie. Probabil cea mai temeinica lucrare in domeniu.
In aceasta carte veti putea citi despre:
- Relatari de necombatut despre aterizari ale unor nave extraterestre
- Intalniri de Gradul 5 ale doctorului Greer si ale echipei de cercetare CSETI cu OZN-uri in diverse locuri de pe glob
- O ipoteza provocatoare privind motivul pentru care extraterestrii sunt printre noi, precum si consecintele dezvaluirii fata de publicul larg a acestor informatii si modul in care acestea vor afecta opinia publica la nivel mondial
- Informatii din culise despre Proiectul Starlight, primite de catre directorii CIA, presedintele Clinton, lideri ai O.N.U., oficiali de rang inalt de la Pentagon si altii aflati in functii cheie.
Bazandu-se pe informatii autentice de prima mana din experientele CSETI si din proiecte secrete, dr. Greer imbogateste subiectul OZN/extraterestri cu o combinatie unica de informatii stiintifice, viziune proprie, umor si inspiratie. Probabil cea mai temeinica lucrare in domeniu.
SURSA: http://www.edituradaksha.ro
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu