..................................................................................................PENSIILE SPECIALE ȘI FONDURILE ALOCATE PARTIDELOR POLITICE DIN BUGETUL STATULUI SUNT ILEGALE ȘI REPREZINTĂ FURT DIN AVUȚIA NAȚIONALĂ

Totalul afișărilor de pagină

luni, 14 octombrie 2013

PATOLOGIE....lingvistică



Mai dezmorțesc limba.
În timp, unele rezistă, altele dispar.


A ieșit din uz cea mai mare parte a tuu <janejoana2004@yahoo.com>, gelu spiridonrcismelor si grecismelor aclimatizate, de sus în jos, în Tările Române.

Franțuzismele din limbajul administrativ al secolul al XIX-lea au rezistat fiindcă era nevoie de ele, ca și cuvintele nemțești din limbajul tehnic.
Rusismele din anii '50 ai veacului trecut au avut viață scurtă. Nici nu se potriveau cu româna și aveau și conotații nasoale...
După 1989, cine voia să pară pro-occidental începuse să anvizajeze și să achieseze. Îl mai țineți minte pe Adrian Severin?
Au apărut apoi multinaționalele, ai caror manageri nu știau românește, românul întors de la burse, fotbalistul de 2 bani și menajera hoață care vroia să-și marcheze lingvistic întoarcerea din străinatate și reclamele (advertaizingurile) văzute în engleză.
Adjuncții autohtoni ai șefilor de multinaționale au început să vorbească o română pigmentată cu feed-back-uri și locații.
Secretarele nu-și mai spun decât manager assistant. Cizmarii sunt designeri.
Mă asteptam să fie vorba de crize de aclimatizare și de micile noastre snobisme de cetățeni ai unei țări mici, dar vioaie.
Nici gând.
S-a ajuns la un nou limbaj de lemn, neologistic, întrebuințat pe la posturi de radio și de televiziune, iar cuvinte românești cât se poate de utile sunt înlocuite prostește de persoane care stau prost și cu vocabularul limbii române, si cu gramatica ei.
Tot soiul de absolventi și absolvente de Spiru Haret, cșrora li se adaugă politicieni inepți si comentatori care par să-și fi luat doctoratul la un spriț, înainte de a lua nota de trecere la română în liceu, se dau în bărcile neologismelor, cu dezinvoltura prostului fudul.
Potrivit lor, nu mai avem prilejuri, avem doar oportunitati.
Nu mai suntem hotarâți să facem ceva, ci determinați.
Nu mai realizăm, ci implementăm.
Nu ne mai ducem într-un loc, ci într-o locație.
Nu mai luăm în considerare, fiindcă anvizajăm.
Nu mai consimțim, ci achiesăm.
Serviciul de întreținere a devenit mentenanță.
Ceva care ți se pare obligatoriu e un must!
Nu mai avem speranțe, deoarece am trecut la expectațiuni.
Nu ne mai concentram, pentru că ne focusăm.
Si nu mai așteptăm un răspuns, ci un feed back.
Nu mai avem frizeri și croitorese, avem hair stiliști și creatoare de fashion.
Cu alte cuvinte, deținem o oportunitate pe care suntem determinați să o implementăm într-o locație pe care am anvizajat-o, achiesând la o mentenanța care e un must și asupra căreia ne focusăm în expectațiunea unui feed-back pozitiv.
Dar, când își ies din rol, îi auzi cu câte un neaos și superior "Hai să-mi bag..." sau cu concluzia absolut academică: "Un c....t!".



 (C.M.)

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu