..................................................................................................PENSIILE SPECIALE ȘI FONDURILE ALOCATE PARTIDELOR POLITICE DIN BUGETUL STATULUI SUNT ILEGALE ȘI REPREZINTĂ FURT DIN AVUȚIA NAȚIONALĂ

Totalul afișărilor de pagină

duminică, 23 iulie 2023

W25- Timpul, partea 1. Ce este timpul.

Autor, pleiadiana Mari Swaruu
Publicat 23 aprilie 2023
Traducere Const. Mihăilescu


Mari Swaruu : Bună! Ce mai faceți? Vă mulțumesc că ați venit, din nou, să ne întâlnim pe calea undelor. Eu sunt Mari Swaruu.
Timpul este singura noțiune pe care toată lumea o experimentează și cu care este familiarizată. Este luat ca un dat, fiecare dintre noi putând să se folosească de el în mod limitat. Timpul trece și, din el, niciodată nu vei primi înapoi ceva, indiferent de modul cum l-ai folosit. Dacă nu-l vei folosi rațional, îl vei risipi inutil. Timpul este considerat ca ceva aparte și trece, se consumă, indiferent cum îl folosești. E ceva de care nimeni nu poate scăpa și care niciodată nu-ți este suficient, căci mereu îți dorești mai mult pentru a putea realiza tot ceea ce ți-ai propus..
Timpul este ca o săgeată ce se mișcă doar într-o singură direcție, prin puncte ale trecutului, prezentului și viitorului. Consumarea lui provoacă regretul, nostalgia și tristețea, atunci când privim înapoi, și așteptare, îndoială, incertitudine și frica, atunci când privim înainte.
Cine „locuiește” în trecut irosește multă energie mentală, risipită prin regrete de tot felul sau gândire prea intensă spre viitor. Omul încearcă să controleze rezultatele probabile printr-o reacție impusă de dorința de supraviețuire, deoarece mintea crede că, dacă poate prevedea ceea ce va urma, cel în cauză se va proteja cumva, într-o încercare de a evita daunele, suferința sau un rezultat nedorit.
Societatea occidentală promovează permanent conceptul de a fi pregătit pentru ceva ce urmează, pentru viitor, ignorând trăirea prezentului. Se consideră eronat că a trăi în prezent este o pierdere de timp, acceptând ideea că bucuria resimțită și trăită astăzi va chema în viața omului tristețea și necazurile de mâine. Timpul de care vă bucurați astăzi îl veți regreta pentru că nu l-ați folosit pentru a vă pregăti viitorul; acesta fiind principiul de bază al vieții în societățile occidentale.

Acest concept promovează cultura muncii, chiar în condiții de exploatare, deoarece oamenii nu ajung niciodată la acel viitor promis, lucrând la nesfârșit până la pensie, când vor fi, de obicei, prea bătrâni și obosiți pentru a se bucura de timpul care le-a mai rămas; asta îi va face să privească înapoi cu regret și cu dorința de a trăi mai mult lucrând mai puțin, pentru a-și drămui vitalitatea de care mai beneficiezi.

De cele mai multe, ori îmbătrânirea este considerată un fapt inevitabil al vieții, acceptat cu reticență și, în cele din urmă, luat ca o fatalitate.

Timpul este unul dintre conceptele cele mai greșit înțelese pe Pământ, din cauza mentalității extrem de deterministe și materialiste a culturii pământene. După cum spunea Aristotel, „Timpul este cea mai mare necunoscută dintre toate necunoscutele”.

Oamenii de știință ai Pământului au încercat să descrie timpul în nenumărate moduri, inclusiv luând în considerare posibilitatea ca acesta să fie un fel de particulă. Eu consider această definiție ca fiind cea mai materialistă posibil și, probabil, cea mai îndepărtată de adevăr.
O altă greșeală gravă, legată de timp, așa cum este definit pe Pământ, este considerarea lui ca o constantă care poate fi modelată matematic și fizic, și în care se încearcă, prin formule, să se explice universul, plecându-se de la presupuneri echivoce și greșite. Pentru că, la nivelul înțelegerii mult mai avansate a culturilor stelare și a științelor acelor culturi, timpul este extrem de maleabil și, prin urmare, foarte departe de a fi o constantă.

Această greșeală simplă, dar gravă, are consecințe dramatice, deoarece toate rezultatele care provin din formulele matematice folosite în fizică, atunci când se încearcă să se înțeleagă universul, sunt eronate.


Pot fi exprimate în modele matematice exacte, însă, pentru că folosesc timpul ca pe o constantă, niciuna dintre ele nu va reflecta lumea exterioară, indiferent cât de exacte ar fi acele calcule. De aceea, așa cum am explicat mai înainte, matematica de pe Pământ își creează propriul univers autonom, diferit de realitatea lumii exterioare.

Dar ce este mai exact timpul din punctul de vedere al culturilor și societăților stelare mult mai avansate?
Majoritatea societăților stelare avansate comunică între ele de foarte multă vreme și împărtășesc o cunoaștere științifică comună. Ele sunt mult mai avansate decât cultura de pe Pământ, nu numai științific, ci și spiritual. Tendința de a amesteca spiritualitatea cu știința strictă este foarte accentuată la aceste civilizații, ele utilizând întotdeauna spiritualitatea ca ghid și ca bază în toate ramurile științei.
Pentru ei, timpul nu este ceva concret sau tangibil, ci o percepție legată direct de procesul de gândire precum și o experiență legată direct de conștiință. Fără un cadru temporal de vreun fel, nu poate exista conștientizare de sine ori conștiență. Ei știu că nu timpul modelează conștiința, și că el este rezultatul unui ritm și unor frecvențe create prin actul de a fi conștient.
Dacă o conștiință (ființă) este conștientă de propria sa existență, atunci ea deține un grup de concepte care o definesc ca pe ceva și nu ca pe orice altceva. Acesta este un principiu de bază și în cadrul dualității. Dar nu poate exista niciun proces conștient de gândire fără o secvență de gânduri, iar acea secvență de gânduri, cu ritmul și frecvența ei, este cea care creează timpul.

Deși gândirea se face doar prin concepte traduse într-o succesiune de cuvinte, ca într-o limbă, spre deosebire de ceea ce mulți psihologi de pe Pământ afirmă eronat, această secvență, cu ritmul și pauzele sale, creează o frecvență și, odată cu ea, timpul. .

Timpul este o percepție unică care emană din procesul de gândire, cu vibrația și frecvența proprie fiecărei ființe sau suflet simțitor. Și, întrucât fiecare deține un punct de atenție unic și specific, pe care nimeni altcineva nu îl are, percepția timpului este unică pentru fiecare suflet individual, întrupat sau nu, deoarece fiecare suflet simțitor are ritmul său unic de gândire. Când un grup de suflete împărtășesc același tărâm al existenței, fiecare suflet din acel grup are o percepție similară, dar niciodată absolut exactă cu a celorlalți din grup, asupra realității. Această interpretare de grup este lipsită însă de un acord, o identitate de percepție asupra realității.

Un exemplu este timpul, așa cum este perceput în tărâmul existențial pe care îl numim Pământul 3D și Matricea sa, unde toată lumea percepe timpul într-un mod pe care-l crede a fi același pentru fiecare deși nu este, pentru că chiar și în cadrul acelui grup, fiecare individ percepe diferit aspectele realității, în funcție de frecvența și vibrația gândurilor individuale..
Matrix-ul pe Pământ sincronizează percepția timpului prin utilizarea ceasului, care se bazează, la rândul său, pe ritmurile zilei și nopții planetei, impunând oamenilor din interiorul Matricei Pământului ideea că timpul este altceva decât produsul propriei lor minți.

Când apare cuvântul „timp”, majoritatea oamenilor se gândesc imediat la un ceasornic. Ei cred în mod eronat că sincronizarea timpului care se realizează uitându-se la ceas este dovada că timpul este o constantă și că are aceeași durată pentru toată lumea, inclusiv pentru obiectele neînsuflețite.

Mai mult decât atât, ei consideră greșit că timpul este o constantă în tot universul. Tocmai acesta este scopul utilizării ceasornicelor, anume, acela de a sincroniza oamenii astfel încât să lucreze la unison și să se poată găsi unul pe celălalt într-un mediu social productiv.

Prin urmare, conceptul de timp și gestionarea lui, așa cum sunt înțelese pe Pământ, sunt caracteristici intrinseci ale Matricei 3D a Pământului și cu care nicio altă cultură stelară nu este de acord.
Este valabilă afirmația extratereștrilor că oamenii civilizației umane a Pământului sunt singurii din galaxie care au găsit o modalitate de a măsura ceva care nu există.
Amintindu-ne că timpul este rezultatul unui proces de gândire direct legat și dependent de prezența unei conștiințe, el poate fi măsurat doar atunci când este în relație cu ceva ce poate fi folosit ca referință.

Pe Pământ, această referință este ușor de găsit: ciclurile planetei, de zi și noapte. Dacă acel concept este îndepărtat, durata de timp, a secundelor, minutelor, orei și zilelor, este modificată, dar numai din punctul de vedere al acelui cadru de context anterior. Deci, durata oricărei unități de timp va depinde de reperul luat în considerare la măsurare.

De exemplu, durata de un minut, măsurată cu un cronometru, va fi întotdeauna aceeași pentru deținătorul cronometrului, indiferent unde s-ar afla el în univers. Însă acea durată nu va fi aceeași pentru un observator care măsoară timpul cu un alt instrument.
De exemplu, o persoană cu un cronometru poate vedea că secundele durează un minut pentru a ocoli Pământ; dar dacă apoi ar merge pe planeta
Alfrata din Alpha Centauri și ar măsura cu acel ceas tot un minut, revenind pe Pământ, cei care l-au așteptat vor observa că timpul a trecut cu totul diferit, chiar dacă s-au sincronizat la plecare.

Durata oricărei unități de timp depinde doar de contextul în care este făcută măsurătoarea, adică depinde de punctele de referință.

Când ne aflăm pe suprafața unei planete, este ușor să stabilim unde este sus și unde este în jos. Dar când ne aflăm în spațiul profund, nu există nicio modalitate de a determina unde este sus-ul și unde este în jos-ul. De la un punct, conceptul chiar încetează să fie relevant sau chiar încetează să mai aibă sens.

Durata de timp depinde doar de conștiința și de frecvența gândirii ființei conștiente care o experimentează. După cum arată exemplul clasic, durata unui minut depinde de ce parte a ușii te afli.

Timpul este rezultatul unei conștiințe suficient de conștientă pentru a-și putea observa propriile gânduri. Fiecare suflet are propriile modele de gândire și ritmuri personale iar timpul și durata lui sunt unice pentru fiecare.
Timpul este o caracteristică intrinsecă a ceea ce suntem. Mintea și conștientizarea noastră sunt produse ale conștiinței. Noi, ca suflete, suntem timpul însuși.

Probabil că voi continua acest subiect într-o comunicare ulterioară. 

Celor care ați urmărit videoclipul, vă mulțumesc. Aveți grijă de voi și....fiți inteligenți !!

Cu mult drag, prietena voastră,
Mari Swaruu

https://swaruu.org/transcripts/time-part-1-what-is-time-english

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu