Pinul creşte alături de brad şi molid şi i se mai spune chifăr, luciu şi zetin. De la pin se folosesc mugurii care conţin ulei volatil, rezine, datorită cărora au un efect balsamic în inflamaţiile căilor respiratorii însoţite de tuse şi bronşite.
De-a lungul timpului, numeroase cercetări au arătat faptul că mugurii de pin au numeroase proprietăţi terapeutice. Iată mai jos cum poţi beneficia de toate virtuțile curative ale acestui copac-miracol:
Maceratul la rece din muguri de pin
Maceratul de muguri de pin are şi acţiune diuretică, recomandându-se în pielite, cistite şi uretrite.
Se prepară dintr-o linguriţă de muguri peste care se pun 250 ml apă pură de izvor sau apă plată și se lasă la macerat 6-8 ore. Lichidul rezultat se strecoară şi se îndulceşte cu miere naturală de albine. Se beau două-trei astfel de ceaiuri, ușor încălzite, la 40 de grade.
Se prepară dintr-o linguriţă de muguri peste care se pun 250 ml apă pură de izvor sau apă plată și se lasă la macerat 6-8 ore. Lichidul rezultat se strecoară şi se îndulceşte cu miere naturală de albine. Se beau două-trei astfel de ceaiuri, ușor încălzite, la 40 de grade.
Siropul din muguri de pin
De asemenea, şi siropul de pin este considerat un adevărat medicament natural, recomandat în multe tipuri de afecţiuni, ca de exemplu:
- inflamaţii şi infecţii ale căilor respiratorii, boli pulmonare cronice, tuse, bronşite acute, astm bronşic, congestie pulmonară, pneumonie, gripă, guturai, răguşeală, faringită, traheită, amigdalită, sinuzită;
- infecţii renale, cistită, pielită, uretrită, nefrită, litiază renală, insuficienţă renală, leucoree, blenoragie;
- reumatism cronic, poliartroze, osteoporoză, coxartroză, gonartroză, gută;
- nervozitate, nevroze astenice, stări de stres, insomnii, nevralgii, nevroze cardiace;
- tulburări circulatorii şi de metabolism;
- dermatoze, răni, eczeme, psoriazis, scabie.
- inflamaţii şi infecţii ale căilor respiratorii, boli pulmonare cronice, tuse, bronşite acute, astm bronşic, congestie pulmonară, pneumonie, gripă, guturai, răguşeală, faringită, traheită, amigdalită, sinuzită;
- infecţii renale, cistită, pielită, uretrită, nefrită, litiază renală, insuficienţă renală, leucoree, blenoragie;
- reumatism cronic, poliartroze, osteoporoză, coxartroză, gonartroză, gută;
- nervozitate, nevroze astenice, stări de stres, insomnii, nevralgii, nevroze cardiace;
- tulburări circulatorii şi de metabolism;
- dermatoze, răni, eczeme, psoriazis, scabie.
Cum se prepară siropul din muguri de pin pentru tuse
Se zdrobesc 100 g muguri, peste care se toarnă 100 ml alcool de 60 de grade. Se lasă la macerat într-un vas acoperit timp de 12 ore, agitând din când în când. Se toarnă apoi jumătate de litru apă clocotită, iar după 6 ore se strecoară printr-o pânză deasă. Se adaugă 600 g miere, se dizolvă la cald pe baia de apă, se filtrează printr-o pânză şi se păstrează în sticle de capacitate mică.
Copiii vor lua câte 3 linguriţe pe zi, iar adulţii 3 linguri.
Se zdrobesc 100 g muguri, peste care se toarnă 100 ml alcool de 60 de grade. Se lasă la macerat într-un vas acoperit timp de 12 ore, agitând din când în când. Se toarnă apoi jumătate de litru apă clocotită, iar după 6 ore se strecoară printr-o pânză deasă. Se adaugă 600 g miere, se dizolvă la cald pe baia de apă, se filtrează printr-o pânză şi se păstrează în sticle de capacitate mică.
Copiii vor lua câte 3 linguriţe pe zi, iar adulţii 3 linguri.
Iată şi o reţetă din străbuni pentru întărirea imunităţii
1 kg de conuri de pin se spală, se taie fiecare în patru şi se fierb în 3 litri de apă, pe un foc slab, până devin moi. Se strecoară lichidul şi se amestecă cu 1 kg de zahăr invertit. Se pune încă o dată pe foc şi se aduce până aproape de fierbere, dar în niciun caz nu se fierbe. După ce s-a mai răcit, se toarnă în borcane, adăugându-se 2-3 linguri suc de lămâie la fiecare 700 ml.
Conurile rămase se pisează, se amestecă cu puţin sirop şi se folosesc în loc de dulceaţă.
1 kg de conuri de pin se spală, se taie fiecare în patru şi se fierb în 3 litri de apă, pe un foc slab, până devin moi. Se strecoară lichidul şi se amestecă cu 1 kg de zahăr invertit. Se pune încă o dată pe foc şi se aduce până aproape de fierbere, dar în niciun caz nu se fierbe. După ce s-a mai răcit, se toarnă în borcane, adăugându-se 2-3 linguri suc de lămâie la fiecare 700 ml.
Conurile rămase se pisează, se amestecă cu puţin sirop şi se folosesc în loc de dulceaţă.
Cetina de pin
Pe timp de iarnă se foloseşte cetina de pin pentru tratarea bolilor respiratorii cronice (bronşită, bronşita astmatiformă şi pneumoniile recidivante).
Cetina de pin se foloseşte mai ales sub formă de băi, câte 2-3 băi cu cetini de pin pe săptămână. Se mărunţesc bine cetinile de pin, după care se iau 5 mâini de plantă mărunţită şi se pun la macerat în 2 litri de apă, timp de 8 ore. La final se strecoară, iar planta rămasă se pune în alţi 2 litri de apă clocotită şi se lasă acoperită până se răceşte, după care se strecoară. La final, se combină cele două preparate şi se adăugă în apa din cadă.
Aceste băi sunt utile şi în cazul cistitei acute, durerilor articulare, insomniei şi sensibilităţii excesive la răceli.
Răşina de pin
Aceasta are calităţi antiinfecţioase foarte puternice. Intern, se foloseşte contra cistitei, iar extern, se foloseşte tinctura din răşină de pin pentru vindecarea rănilor şi eczemelor infecţioase, deoarece are rol cicatrizant.
Tinctura se prepară din 5 linguri de răşină de pin combinate cu o jumătate de pahar de alcool de 90 de grade. Se pune într-un vas cu capac şi se lasă la macerat 5 zile, agitându-se de mai multe ori pe zi, după care se filtrează.
Se administrează câte o linguriţă din acest remediu, de 4 ori pe zi, pe lângă băile cu cetini de pin.
Se administrează câte o linguriţă din acest remediu, de 4 ori pe zi, pe lângă băile cu cetini de pin.
Citiți și:
Uleiurile volatile naturale, un minunat mijloc de susţinere, îmbunătățire şi ajutorare a sănătăţii (2)
Remedii ayurvedice pentru răceală
yogaesoteric
5 noiembrie 2018
5 noiembrie 2018
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu