”Mă vindec de tot trecutul meu întunecat, de toate faptele și gândurile care m-au oprit să evoluez și care m-au îndepărtat de Lumină. Vreau să evoluez în iubire. Eu sunt iubire. Așa să fie!” (în sprijinul cititorului interesat)

Totalul afișărilor de pagină

duminică, 9 octombrie 2016

Prof. dr. Nicolae Hâncu: Mâncarea nesănătoasă și stilul de viaţă nesănătos ucid mai mulţi oameni decât alcoolul şi fumatul

Prof. dr. Nicolae Hâncu este unul dintre cei mai renumiţi specialişti în diabet zaharat, nutriţie, obezitate şi dislipidemii din ţară. Este membru de onoare al Academiei Române şi profesor al Universităţii de Medicină şi Farmacie „Iuliu Haţieganu” din Cluj. Are o carieră de 50 de ani în medicină, a publicat numeroase cărţi şi lucrări. A văzut şi a tratat, cel mai probabil, zeci de mii de pacienţi de-a lungul anilor.
Profesorul Hâncu nu este un nutriţionist cu viziuni extreme, nu îţi interzice să mănânci anumite alimente, dar îţi recomandă echilibru alimentar şi mişcare multă, elemente care ajută la prevenirea bolilor care fac ravagii şi ucid milioane de oameni: diabet, obezitate, boli cardiovasculare şi cancer. „Este interzis să interzicem, trebuie să fie un echilibru în toate, iar aceasta se învaţă pe parcurs”, spune profesorul Hâncu. Cât despre prevenţie, specialistul clujean afirmă că este „cea mai bună formă de tratament”.
14 milioane de decese anual din cauza mâncării
Profesorul Nicolae Hâncu subliniază că alimentaţia şi somnul sunt două elemente cheie pentru sănătatea noastră. Şi când afli că alimentaţia ucide anual 14 milioane de oameni te gândeşti serios cât de sănătoasă este mâncarea cu care te hrăneşti în fiecare zi. „Alimentaţia răspunde de 14 milioane de morţi în lume, anual. Alcoolul şi fumatul împreună fac 12 milioane de morţi”, menţionează specialistul.
Ca oamenii să fie mai sănătoşi, trebuie modificată mentalitatea pentru a conduce la transformarea stilului de viaţă, aspecte care sunt foarte dificile. „Să schimbi alimentaţia unui popor este un lucru extraordinar de greu. Noi, forurile ştiinţifice, educaţionale, ne-am organizat să facem educaţie nutriţională populaţională. Când faci o astfel de educaţie îi spui omului şi cum să se mişte, cum să nu bea, cum să doarmă”, explică Nicolae Hâncu.
Cât trebuie să dormim şi când
Nu doar în alimentaţie trebuie să fim echilibraţi, ci şi când vine vorba despre somn. „Somnul are o influenţă extraordinară asupra comportamentului şi greutăţii noastre. Ar trebui să dormim între 7 şi cel mult 9 ore pe noapte, din care o oră să fie înainte de miezul nopţii. Dacă nu se doarme noaptea, totul lucrează împotriva sănătăţii. Nici prea mult somn, 10-12 ore cum obişnuiesc marii somnoroşi, nu face bine”, declară specialistul.
Profesorul Hâncu explică cum un aliment bun se transformă în duşman. „Nu există alimente bune şi rele. Există alimente prietenoase, mai puţin prietenoase şi alimente duşmănoase. De exemplu, să mănânci 4-5 ouă pe săptămână transformă oul într-un aliment extrem de prietenos, dar dacă mănânci 10 ouă pe zi ca să îţi creşti masa musculară, oul devine neprietenos”, spune specialistul.
Stilul de viaţă a dus la o epidemie de diabet
Potrivit profesorului Hâncu, acum asistăm la cea mai mare „epidemie” de diabet din istorie. Şi totul se datorează stilului de viaţă care s-a schimbat în rău de-a lungul anilor. „În vara lui 1967 am intrat ca preparator la Clinica Medicală II, care avea şi Centrul de Diabet în subordine. Am fost repartizat imediat la Centrul de Diabet şi din toamnă am răspuns de acest centru. Pe vremea aceea avea înscrise sub 1.000 de persoane şi în momentul de faţă sunt 28.000. «Epidemia» aceasta de diabet şi obezitate este probabil cea mai mare din istoria umanităţii. Cauzele ei sunt, fără îndoială, legate de stilul de viaţă. Înainte dacă voiai să urci la Babele din Bucegi urcai cu picioarele, iar acum urci cu maşina sau cu telefericul. Stilul de mâncare s-a schimbat în totalitate, există sedentarism, fumat, alcool”, spune Nicolae Hâncu.
Medicina precisă este medicina viitorului
În contextul în care 70% din mortalitatea în lume este dată de aceste patru categorii de boli (diabet, obezitate, boli cardiovasculare şi cancer), specialiştii din toată lumea lucrează la crearea medicinei precise, „care înseamnă să abordezi o persoană pe care o cunoşti în intimitatea ei genetică şi fenotipică cu metode de tratament adaptate la acele particularităţi”.
Profesorul Hâncu subliniază că medicina personalizată este parte din medicina precisă care cuprinde mai multe elemente. „Medicina personalizată tratează genotipul, deci ai particularităţile genetice, le explorezi şi vezi în detaliu tot ce se poate”, explică specialistul clujean.
În cadrul medicinei precise există şi nutrigenomica. Aceasta „se referă la adaptarea nutriţiei la genele pe care le avem. Genele răspund la un anumit tip de mâncare. Alături de nutrigenomică există farmacogenomică, adică dai medicamentul potrivit în funcţie de genele pe care le ai”.
Mediul, parte a medicinei precise
Pe lângă aceste elemente, mediul în care omul trăieşte îl influenţează foarte mult „şi atunci medicina trebuie să ofere posibilităţile prin care să cuantificăm influenţa mediului asupra noastră, să cuantificăm cât ne mişcăm”.
Mai există ceva în trup, tot ca parte a medicinei precise şi anume flora microbiană intestinală pe care noi o avem, o purtăm şi fără ea am muri pentru că are un rol extraordinar de important în imunitate, în digestie, în activitatea cerebrală. Numărul de microbi pe care noi îi avem în colon sunt de două ori mai numeroşi decât numărul celulelor umane. Acum, ştiinţa se află în faţa unei mari provocări: există un anumit tip de floră care influenţează apariţia unor boli, cum ar fi obezitatea”, explică Nicolae Hâncu.
Mediul, zgomotul, flora microbiană, genetica ce analizează în totalitate organismul uman din aceste puncte de vedere – în funcţie de acestea se aplică medicina precisă.
Medicina a fost decizia tatălui meu
Prof. dr. Nicolae Hâncu este din Blaj, judeţul Alba. A intrat la UMF Cluj în 1957. Decizia de a urma calea medicinei aparţine tatălui său. „Medicina a fost hotărârea tatălui meu, nu a fost a mea. Eram elev de liceu la Blaj şi eram îndrăgostit de profesoara mea de limba română. Tata mi-a spus: «Eu nu am bani să te ţin la facultate ca să devii profesor de română, să mori de foame şi eu să te ajut în continuare». Asta era în anii ’54-’55. Am dat admitere la Facultatea de Medicină, am intrat în 1957, am devenit intern prin concurs, după care am rămas în continuare în Cluj. Apoi am devenit preparator în Cluj şi am început drumul spre scările ierarhiei”, îşi aminteşte profesorul.
În 1967 a început cariera medicală propriu zisă. „În vara lui 1967 am intrat ca preparator la Clinica Medicală II, care avea şi Centrul de Diabet în subordine. Am fost repartizat imediat la Centrul de Diabet şi din toamnă am răspuns de acest centru”, povestește specialistul clujean.

yogaesoteric
7 octombrie 2016
 

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu