”Mă vindec de tot trecutul meu întunecat, de toate faptele și gândurile care m-au oprit să evoluez și care m-au îndepărtat de Lumină. Vreau să evoluez în iubire. Eu sunt iubire. Așa să fie!” (în sprijinul cititorului interesat)

Totalul afișărilor de pagină

vineri, 22 ianuarie 2016

Puterea nefastă, aproape hipnotică a propagandei referitoare la anumiţi viruşi ce se face prin mass-media este pusă în slujba aşa-zişilor «iluminaţi»

De nenumărate multe ori de-a lungul ultimilor ani am auzit cu toţii la TV sau am citit în presă despre apariția unor virusuri noi, apoi despre virusuri mai vechi sau despre tot felul de „virusuri misterioase” care ar afecta subit sănătatea oamenilor în diverse părți ale lumii, riscând să producă o pandemie. Astfel de vești catastrofale sunt întâmpinate cu o credulitate aproape universală de oamenii de pe această planetă. Fiecare îşi spune că, de vreme ce mass-media reia ştirea la nesfârşit, trebuie să fie, într-adevăr, vorba despre un virus şi probabil că aceasta este cauza îmbolnăvirii oamenilor.
După ce primii cercetători independenţi au început să pună la îndoială ştirile alarmante, care se dovedeau a fi mereu mincinoase, tot mai mulţi oameni au început să gândească folosindu-şi propria judecată, fără să se lase sugestionaţi de presă. Primele incursiuni în lumea virusurilor ale unor cercetători oneşti i-au condus la șocanta descoperire că, în conformitate cu regulile convenționale ale cauzalității bolilor, nu există nicio raţiune care să ne permită să tragem concluzia că ceva numit HIV ar putea cauza ceva numit SIDA. Mergând şi mai departe, s-au realizat investigații în fiecare așa-numit grup crescut de risc și au fost găsite cauze non-virale ce explicau existența tuturor simptomelor prezente în cazul a ceea ce este numit SIDA. Fără elementul HIV, folosit ca un ax în care să se îmbine spiţele tuturor acestor grupuri de risc laolaltă, aşa-numita „SIDA” nu reprezintă decât prăbușirea sistemului imunitar datorită unei varietăți de cauze – iar nu a unei singure cauze.
Care este, oare, cel mai însemnat motiv al deficienței de celule T? Subnutriția sau alimentația defectuoasă!
Oamenii sunt, însă, fascinați de poveștile cu virusuri. Sunt prinşi de explicaţiile savante pe care nu le înţeleg, le este frică de necunoscut, sunt oricând gata să mai adauge un rid pe faţă de la atâta îngrijorare, se comportă cu o pasivitate demnă de o cauză mai bună, de parcă ar fi la cinematograf, vizionând un film horror care-i lasă cu gura căscată.
Atunci când în anul 2003, mult temuta epidemie SARS (Sindromul Acut Respirator Sever) a ajuns pe prima pagină a tuturor ziarelor din lumea întreagă, s-a spus că virusul era din familia coronavirus. Doctorului Frank Plummer, un microbiolog de la Organizația Mondială a Sănătății, i-au reușit câteva clipe de sinceritate atunci când le-a spus reporterilor că, în mod bizar, întâlnea din ce în ce mai puțini oameni afectați de SARS care „să aibă coronavirus”. În cele din urmă, a declarat Plummer, s-a ajuns la concluzia că aproape niciunul dintre oamenii diagnosticați cu SARS nu aveau coronavirus – ceea ce este ca și cum am afirma: „Cu toții suferă de boala X, doar că niciunul dintre ei nu are virusul ce cauzează boala X.”
Șase ani mai târziu, în anul 2009, a apărut legenda despre pandemia gripei porcine, un alt proiectil neexplodat. Sharyl Attkisson, jurnalistă la CBS, împreună cu Peter Doshi, jurnalist la BMJ Online, au deconspirat frauda gripei porcine şi au dezvăluit că cei mai mulți oameni din SUA care erau „cazuri aproape sigure de gripă porcină” nu aveau în realitate virusul H1N1. Acesta a fost rezultatul testelor de laborator. Este evident că atât în cazul SARS, cât și în cazul gripei porcine, doctorii dădeau diagnostice „după ureche”, bazându-se doar pe „simptome tipice de gripă”.
Oamenii îşi închipuie, în mod greșit, că atunci când doctorii și birocrații din sistemul medical afirmă că există o epidemie provocată de un virus, această afirmaţie se bazează pe efectuarea unor teste precise și adecvate pentru fiecare pacient, pentru a confirma prezența virusului respectiv. Adevărul crud este că nu se fac astfel de teste, iar în acest caz este foarte uşor să pui de-a valma, în aceeaşi categorie, un număr cât mai mare de oameni bolnavi care prezintă simptome foarte generale și să afirmi că toți acei oameni au aceeași boală, cauzată de același virus, pentru că oricum este foarte greu ca cineva să verifice această afirmaţie.
În toamna anului 2009, în timpul „crizei gripei porcine”, munca onestă de investigaţie a lui Sharyl Attkisson în cadrul CBS a fost stopată. Prin documentarea pe care o realiza, ea ajunsese să descopere foarte multe aspecte neconcordante şi false în versiunile oficiale ale ştirilor. Attkisson a dezvăluit faptul că CDC (Center for Disease Control – Centrul pentru controlul bolilor) din SUA oprise numărătoarea cazurilor de gripă porcină. Testele de laborator făcute într-un număr enorm, din teamă, de către americanii „suspecți” de gripă porcină s-au dovedit a fi negative. Testele nu evidențiau nicio urmă a virusului H1N1, presupusa cauză a gripei porcine. A fost chiar mai rău de-atât. Testele respective nu evidențiau prezența niciunui tip de virus de gripă. Cu toţii trebuie să reflectăm cu seriozitate asupra acestui fapt, deoarece numai astfel putem înţelege adevăratele motivaţii care stau în spatele întregii înscenări cu virusul gripei porcine.
Una dintre consecințe: chiar și în cazul celor care înainte erau convinşi de eficacitatea vaccinurilor contra gripei, apărea un imens și penibil semn de întrebare. Cum ar fi putut fi de ajutor aceste vaccinuri, dacă ceea ce era numit gripă nu era în realitate o gripă? La o astfel de întrebare mulți oameni, fiind condiţionaţi de un mod de gândire simplist, care se bazează în esenţă pe ceea ce se spune în presă, ar judeca în felul acesta: „Nu înțeleg. Dacă oamenii sunt bolnavi, cauza trebuie să fie un virus.”
Având în vedere că am asistat deja la teatrul mass-media, la propaganda pro virusuri şi pro vaccinuri ani de-a rândul, fără ca vreo pandemie să se producă, este limpede că există multe alte cauze, complet diferite de virusuri, ale bolilor. Nu este deloc cazul să ne cumpărăm mereu, ca la comandă, fără să ne punem nicio întrebare, bilete la reprezentaţia de bâlci a propagandei corporatiste, care vrea cu orice preţ să ne prezinte periodic „filmul horror despre virusuri”, în speranţa că vom fugi imediat să fim injectaţi cu vreun vaccin cu mercur.
Articol preluat din Programul Taberei yoghine de vacanţă Herculane 2015, publicat de Editura Shambala, tiparit de Ganesha Publishing House.

yogaesoteric
20 ianuarie 2016

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu