..................................................................................................PENSIILE SPECIALE ȘI FONDURILE ALOCATE PARTIDELOR POLITICE DIN BUGETUL STATULUI SUNT ILEGALE ȘI REPREZINTĂ FURT DIN AVUȚIA NAȚIONALĂ

Totalul afișărilor de pagină

vineri, 17 octombrie 2014

Spionul și Aliații, Ponta și Estul



de Sabina Fati , 15 octombrie 2014



În 1997 candidatura României la NATO era respinsă, țara avea probleme cu vecinii, iar structurile ei de securitate nu se dezmeticiseră încă bine după ieșirea din comunism: statul se baza pe o armată „populară“, obligatorie pentru orice tânăr care împlinea 18 ani, iar serviciile secrete erau populate de profesioniștii regimului Ceaușescu. Serviciul de Informații Externe (SIE) făcuse ceva mai multe progrese, după cum recunoștea în 2005 chiar Virgil Măgureanu, primul director al SRI: „Prin 1991-1992, SIE, prin Ioan Talpeș, începuse cu vizitele la Washington, cu dosare ale unor ofițeri prezentați părții americane ca perfect conspirați (…). Erau pe acele liste oameni care nu au făcut acțiuni de spionaj împotriva SUA, i-ar fi descoperit americanii, erau oameni care s-au integrat perfect acolo și care au adus chiar beneficii relației reciproce, dar în final au fost deconspirați“. Era o modalitate de a construi o relație nouă cu Statele Unite pentru a demonstra că serviciile autohtone nu mai spionează o țară pe care vor să și-o facă prietenă.
Totuși, înainte de Summit-ul NATO de la Madrid din 1997, unul dintre reproșurile aduse României era și acesta, că serviciile secrete lucrează cu oameni care au desfășurat operațiuni împotriva statelor Alianței Nord-Atlantice în timpul Războiului Rece și că își trimit în continuare agenții pentru a spiona Occidentul.
Potrivit informațiilor date de Traian Băsescu și neinfirmate de Victor Ponta, actualul premier ar fi lucrat ca ofițer acoperit al Serviciului de Informații Externe în perioada 1997-2001, răstimp în care a făcut cursuri și stagii în Italia, în Franța, Statele Unite, Marea Britanie, Grecia și Cehia. Toate aceste țări vor „reanaliza“, după cum ne explica ultimul director al SIE, Teodor Meleșcanu, toate cazurile în care fostul ofițer conspirat „a fost prezent pe teritoriul unei țări, pornindu-se de la ideea că o asemenea prezență era ostilă“.
Ce fel de informații ar fi putut culege Victor Ponta de pe la stagiile și conferințele unde mergea? Fostul senator PSD Valer Marian, primul care l-a acuzat în spațiul public pe premier că ar fi lucrat pentru serviciul de spionaj, spunea acum o lună că „mai flecar din fire, Ponta s-a lăudat că a avut misiunea de a o monitoriza pe doamna Carla del Ponte, fost procuror antimafia, mai cunoscută ca procuror-șef al Tribunalului Penal pentru fosta Iugoslavie“. Poate că Victor Ponta ar fi putut strânge date despre cum funcționa Procuratura antimafia, ca posibil model pentru ceea ce a devenit mult mai târziu DNA. Dar în același timp ar fi putut aduna informații despre personaje interesante, un fel de delațiuni cu scop „nobil“, pe care apoi serviciul de spionaj să le folosească în alte situații.
Nici fostul șef al Serviciului de Informații Externe, Teodor Meleșcanu, și nici Serviciul nu infirmă ipoteza lansată de președinte, ceea ce pentru partenerii României este deja un răspuns suficient. Ce credibilitate mai poate avea Victor Ponta ca premier sau, eventual, președinte al României? Va fi considerat un spion în politică? Sau un politician care face spionaj? Ce fel de șefi de stat se vor mai întâlni cu el? Liderii americani au refuzat deja să se vadă cu prim-ministrul Ponta și, în afară de chinezi, nimeni nu se grăbește să-l prindă în brațe.
În absența prietenilor din Vest, Victor Ponta și-a construit punți spre Est: a dat o mână de ajutor companiei Lukoil împotriva Justiției, a promis Beijingului un parteneriat strategic, admiră modelul dinastiei azere și mâna de fier a președintelui turc Erdogan, care, acuzat de corupție, le-a pus călușul în gură celor ce l-au demascat.
Ar putea avea vreo legătură trecutul lui Ponta de ofițer acoperit cu înclinația pe care o are spre China și Rusia? Sau este doar reflexul celor care îl înconjoară? Și, mai ales, cine sunt cei pe care se bazează Victor Ponta? Aceiași care l-ar fi putut racola și care după aceea i-au făcut o trambulină de pe care să se arunce direct în Guvern? Poate România să-și păstreze „axele“ actuale cu un viitor președinte suspectat că a fost ofițer acoperit în state ale NATO și care acum preferă China?
http://www.romanialibera.ro/

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu