* A doua căsnicie e victoria speranţei asupra experienţei.
* Ce-i greu nu e să suporţi coarnele, ci să întreţii vaca.
* D-le avocat, prostia unui bărbat poate constitui motiv de divorţ?
- Nu, este doar motiv pentru căsătorie.
* Sună telefonul noaptea:
BĂRBATUL (îi şopteşte soţiei): Dacă e pentru mine, nu sunt acasă.
NEVASTA (la telefon): E acasă.
BĂRBATUL (revoltat): Ce ţi-am spus, femeie?
NEVASTA (impasibilă): A fost pentru mine!
* Soţia, către soţ:
- Te-am vazut vorbind cu tipul care m-a salvat de la înec.
- Da, a venit sa-si ceara scuze.
* Test de dragoste necondiţionată:
Încuie nevasta şi câinele în portbagajul maşinii.
După două ore, deschide portbagajul şi vezi
cine se bucura că te vede.
* - Domnule doctor, căsătoria mea a intrat într-un impas.
- Cum aşa?
- Păi, soţia mea nu mă mai poate suferi când sunt beat, iar eu n-o
mai pot suferi când sunt treaz!
* Se întâlnesc două prietene:
- Ce mai faci, dragă?
- Sunt supărată! Soţul meu m-a ofensat grav!
- Cum aşa?
- L-am rugat să-mi dea 200 de euro ca să mă duc la un cabinet de
înfrumuseţare, iar el s-a uitat la mine şi mi-a dat 500!
* Cineva sună la uşă . Bărbatul deschide. În faţa lui, moartea.
MOARTEA: Am venit după viaţa ta!
Bărbatul se întoarce şi-o strigă pe nevastă-sa:
BĂRBATUL: Viaţa mea,te caută cineva la uşă ... O clipă, vă rog,
vine numaidecât!
* Soţul către soţie:
- Ce idioată eşti!
- Bineînţeles că sunt idioată. Dacă eram căsătorită cu un preot,
eram preoteasă!
* Vine soţul acasă, beat. Soţia, în prag, cu o tigaie în mână.
SOŢUL: Du-te şi te culcă, nu-mi e foame!
* Un bărbat, devenit de puţin timp soţ, o întreabă pe tânăra lui
soţie:
- Draga mea, ai mai fi acceptat să îmi fii soţie şi dacă tatăl meu nu
mi-ar fi lăsat o avere impresionantă?
- Dragul meu, aş fi acceptat să îţi fiu soţie indiferent cine ţi-ar fi
lăsat averea.
* Azi noapte, nevastă-mea mă întreabă:
- Şi ce altceva ai vrea să mai faci cu trupul meu?
- Să-l identific în prezenţa poliţiei!
* EL: Iubito, ce ai zice să avem un weekend fabulos?
EA: Cred că este o idee excelentă!
EL: Atunci,... ne vedem luni!
* - Bărbatul meu mă înşeală!
- De unde ştii?
- Am patru copii şi niciunul nu seamănă cu el!
* Poverb marinăresc: Iubeşte-ţi copiii ca şi cum ar fi ai tăi!
* - Cum păstraţi armonia conjugală?
- Prin reciprocitate: Când soţia e nervoasă, eu tac. Şi invers: eu tac
când soţia e nervoasă!
* Un cuplu căsătorit de 50 de ani este întreba:
- Cum reuşiţi ca la vârsta asta să fiţi un cuplu atât de perfect şi să vă
înţelegeţi atât de bine?
EL: Secretul unei căsnicii nu e iubirea, ci regulile. Noi
avem reguli peste tot, reguli pe care le respectăm de o viaţă. De
exemplu, la baie, folosim întotdeauna aceleaşi prosoape împreună,
dar avem unul pe care scrie C, de la cap şi altul pe care scrie F, de la
fund.
EA: Ce?! Totdeauna am crezut că C vine de la cur şi F de la faţă!
* Dacă ştiam cât eşti de sărac, nu mă mai mărităm cu tine!
- Când îţi ziceam că eşti tot ce am pe lume, de ce nu mă luai
în serios?
* Când era însărcinată nevastă-mea, i-am zis:
- Iubito, dacă va arăta ca tine, o să fie magnific.
Ea mi-a răspuns:
- Dacă va arăta ca tine, o să fie miracol.
* El şi ea, în pat. Sună telefonul. Ea răspunde. După ce ea se
întoarce, el întreabă:
- Cine a fost?
- Soţul.
- Atunci, plec.
- Stai liniştit. A zis că mai întârzie o oră, fiindcă a ieşit la o bere....cu tine!
* Iarnă, un frig năpraznic. Un cuplu foarte bătrân se pregătea de
culcare, încălzindu-se la gura sobei. Căutând o plapumă mai groasă,
bătrâna zice:
- Mai ţii tu minte, bărbate, în tinereţe, înainte să mă ceri de la
mama, cum mă aşteptai tu seară de seară la stejarul din fundul
grădinii, iar eu ieşeam la tine, şi cu câtă pasiune ne mai iubeam?
- Da... Ce vremuri!
- Hai să o mai facem odată ca pe vremuri, zice bătrână, că suntem
bătrâni şi nu se ştie cât timp mai avem.
Bătrânul pleacă bucuros la stejar. O aşteaptă şi o tot aşteaptă pe
bătrână până se învineţeşte şi, când nu mai rezistă de frig, merge în
casă, unde o găseşte pe bătrână înfofolită în plapumă.
- Dar bine, măi, nevastă, tu stai la căldură sub plapumă şi eu
te aştept să paralizez de frig în viscol lângă stejar, de ce n-ai venit?
- Nu m-a lăsat mama!
* Raşela, pe patul de moarte:
- Iţic, trebuie să-ţi mărturisesc ceva. Ştrulică ăsta mic, copilul
nostru, nu e al tău.
- Dar cu cine l-ai făcut?
- Cu studentul care a fost în gazdă la noi.
- Cum l-ai convins?
- I-am dat bani.
- De unde ai avut banii?
- Din buzunar, de la tine.
- Şi atunci de ce zici că nu e al meu?
* Ce-i greu nu e să suporţi coarnele, ci să întreţii vaca.
* D-le avocat, prostia unui bărbat poate constitui motiv de divorţ?
- Nu, este doar motiv pentru căsătorie.
* Sună telefonul noaptea:
BĂRBATUL (îi şopteşte soţiei): Dacă e pentru mine, nu sunt acasă.
NEVASTA (la telefon): E acasă.
BĂRBATUL (revoltat): Ce ţi-am spus, femeie?
NEVASTA (impasibilă): A fost pentru mine!
* Soţia, către soţ:
- Te-am vazut vorbind cu tipul care m-a salvat de la înec.
- Da, a venit sa-si ceara scuze.
* Test de dragoste necondiţionată:
Încuie nevasta şi câinele în portbagajul maşinii.
După două ore, deschide portbagajul şi vezi
cine se bucura că te vede.
* - Domnule doctor, căsătoria mea a intrat într-un impas.
- Cum aşa?
- Păi, soţia mea nu mă mai poate suferi când sunt beat, iar eu n-o
mai pot suferi când sunt treaz!
* Se întâlnesc două prietene:
- Ce mai faci, dragă?
- Sunt supărată! Soţul meu m-a ofensat grav!
- Cum aşa?
- L-am rugat să-mi dea 200 de euro ca să mă duc la un cabinet de
înfrumuseţare, iar el s-a uitat la mine şi mi-a dat 500!
* Cineva sună la uşă . Bărbatul deschide. În faţa lui, moartea.
MOARTEA: Am venit după viaţa ta!
Bărbatul se întoarce şi-o strigă pe nevastă-sa:
BĂRBATUL: Viaţa mea,te caută cineva la uşă ... O clipă, vă rog,
vine numaidecât!
* Soţul către soţie:
- Ce idioată eşti!
- Bineînţeles că sunt idioată. Dacă eram căsătorită cu un preot,
eram preoteasă!
* Vine soţul acasă, beat. Soţia, în prag, cu o tigaie în mână.
SOŢUL: Du-te şi te culcă, nu-mi e foame!
* Un bărbat, devenit de puţin timp soţ, o întreabă pe tânăra lui
soţie:
- Draga mea, ai mai fi acceptat să îmi fii soţie şi dacă tatăl meu nu
mi-ar fi lăsat o avere impresionantă?
- Dragul meu, aş fi acceptat să îţi fiu soţie indiferent cine ţi-ar fi
lăsat averea.
* Azi noapte, nevastă-mea mă întreabă:
- Şi ce altceva ai vrea să mai faci cu trupul meu?
- Să-l identific în prezenţa poliţiei!
* EL: Iubito, ce ai zice să avem un weekend fabulos?
EA: Cred că este o idee excelentă!
EL: Atunci,... ne vedem luni!
* - Bărbatul meu mă înşeală!
- De unde ştii?
- Am patru copii şi niciunul nu seamănă cu el!
* Poverb marinăresc: Iubeşte-ţi copiii ca şi cum ar fi ai tăi!
* - Cum păstraţi armonia conjugală?
- Prin reciprocitate: Când soţia e nervoasă, eu tac. Şi invers: eu tac
când soţia e nervoasă!
* Un cuplu căsătorit de 50 de ani este întreba:
- Cum reuşiţi ca la vârsta asta să fiţi un cuplu atât de perfect şi să vă
înţelegeţi atât de bine?
EL: Secretul unei căsnicii nu e iubirea, ci regulile. Noi
avem reguli peste tot, reguli pe care le respectăm de o viaţă. De
exemplu, la baie, folosim întotdeauna aceleaşi prosoape împreună,
dar avem unul pe care scrie C, de la cap şi altul pe care scrie F, de la
fund.
EA: Ce?! Totdeauna am crezut că C vine de la cur şi F de la faţă!
* Dacă ştiam cât eşti de sărac, nu mă mai mărităm cu tine!
- Când îţi ziceam că eşti tot ce am pe lume, de ce nu mă luai
în serios?
* Când era însărcinată nevastă-mea, i-am zis:
- Iubito, dacă va arăta ca tine, o să fie magnific.
Ea mi-a răspuns:
- Dacă va arăta ca tine, o să fie miracol.
* El şi ea, în pat. Sună telefonul. Ea răspunde. După ce ea se
întoarce, el întreabă:
- Cine a fost?
- Soţul.
- Atunci, plec.
- Stai liniştit. A zis că mai întârzie o oră, fiindcă a ieşit la o bere....cu tine!
* Iarnă, un frig năpraznic. Un cuplu foarte bătrân se pregătea de
culcare, încălzindu-se la gura sobei. Căutând o plapumă mai groasă,
bătrâna zice:
- Mai ţii tu minte, bărbate, în tinereţe, înainte să mă ceri de la
mama, cum mă aşteptai tu seară de seară la stejarul din fundul
grădinii, iar eu ieşeam la tine, şi cu câtă pasiune ne mai iubeam?
- Da... Ce vremuri!
- Hai să o mai facem odată ca pe vremuri, zice bătrână, că suntem
bătrâni şi nu se ştie cât timp mai avem.
Bătrânul pleacă bucuros la stejar. O aşteaptă şi o tot aşteaptă pe
bătrână până se învineţeşte şi, când nu mai rezistă de frig, merge în
casă, unde o găseşte pe bătrână înfofolită în plapumă.
- Dar bine, măi, nevastă, tu stai la căldură sub plapumă şi eu
te aştept să paralizez de frig în viscol lângă stejar, de ce n-ai venit?
- Nu m-a lăsat mama!
* Raşela, pe patul de moarte:
- Iţic, trebuie să-ţi mărturisesc ceva. Ştrulică ăsta mic, copilul
nostru, nu e al tău.
- Dar cu cine l-ai făcut?
- Cu studentul care a fost în gazdă la noi.
- Cum l-ai convins?
- I-am dat bani.
- De unde ai avut banii?
- Din buzunar, de la tine.
- Şi atunci de ce zici că nu e al meu?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu