”Mă vindec de tot trecutul meu întunecat, de toate faptele și gândurile care m-au oprit să evoluez și care m-au îndepărtat de Lumină. Vreau să evoluez în iubire. Eu sunt iubire. Așa să fie!” (în sprijinul cititorului interesat)

Totalul afișărilor de pagină

luni, 22 octombrie 2012

Viața de dincolo de moarte, într-o zi ploioasă.



De la Greg Giles; 15 octombrie 2012

Greg Giles
Bună ziua tuturor! Astăzi m-am gândit să vă spun o poveste adevărată care s-a petrecut în familia noastră, poveste care cred că i-ar putea interesa pe cei care sunt în căutarea unor dovezi ale vieții de după moartea corpului fizic. Această poveste nu mi-a fost transmisă telepatic de anumite surse ci am trăit-o personal, fiind prezent la acea întâmplare.
Povestea noastră începe într-o cameră curată și cu aspect imaculat din spitalul în care se afla internat unchiul meu, Sonny, grav bolnav, în momentul în care manevrele cu șocuri electice de resuscitare, nu mai avuseseră niciun efect.
Ca în multe alte cazuri întâlnite de căutătorii de ”comori” în arborele lor genealogic, și numele unchiului meu Sonny (derivare de la ”fiu”) se dovedise a avea o anume semnificație. Acest indiciu nu putea suna imediat ca un clopoțel în mintea celorlalți, dar, împreună cu gazda mea am descoperit unele indicii despre care voi scrie în partea a 3-a a povestirii mele ” Great Universal Treasure Hunt ” (Marea vânătoarte universală de comori).
De două săptămâni, unchiul meu zăcea într-o comă profundă, și toți înțelesesem că  nu mai aer nicio șansă ca să-și revină. După ce cadrele medicale au încercat și ultima șansă de resuscitare, s-a decis deconectarea lui de la aparate. 
În acele momente, s-a petrecut un fapt uluitor: unchiul meu a dat semne de viață și imediat a manifestat o stare de om complet sănătos și foarte bine dispus. 
S-a ridicat în poziția ”șezând” dovedind o uriașă energie. 
Ai fi zis că are condiția fizică a unui adolescent sănătos. Ne-a zâmbit și a vorbit cu noi, care eram cu toții stupefiați, ca și când nimic nu ar fi fost în neregulă cu el. Părea mult întinerit, plin de viață și era imposibil ca cineva din afară să bănuiască măcar că, de fapt, era un om în ultimele clipe de viață. Apoi a sus: "Uite, uite, uite! În colț, acolo, în colț! Toți prietenii mei sunt aici pentru mine "
Ne-am uitat unul la altul și am întrebat unde, căci nu vedeam pe nimeni acolo unde ne indica el! . Și el a continuat: "Chiar acolo, în colț! Nu-i vedeți? A început apoi să le spună pe nume celor pe care păretindea că-i vede. Printre ei a numit și patru dintre foștii lui prieteni, toți decedați cu aniîn urmă. Unchiul Sonny a spus: "Ei sunt acolo și-mi fac cu mâna. Mă cheamă, trebuie să plec! Îmi iau la revedere de la voi toți, cei prezenți. Eu vă iubesc! Ne vom vedea nu peste prea mult timp." Și, cu un zambet imens pe față, a închis ochii, s-a lăsat pe spate și...ne-a părăsit.

Ei bine, de atunci, nimeni n-a trebuit să-mi mai spună că există și un alt tărâm unde vom ajunge după ce vom pleca de pe Pământ. Experiența a fost prea directă și prea reală pentru ca cineva din asistență să o mai poată pune la îndoială. Unii ar putea susține că unchiul meu a trăit atunci niște momente de demență sau a avut niște halucinații, dar eu, care-l cunoscusem foarte bine, am înțeles că ceea ce vedea era adevărat și doar incapacitatea noastră de a ”vedea” dincolo de lumea materială, ne-a împiedicat să avem aceleași percepții ca și el.
Am înțeles și i-am respectat alegerea de a pleca ”dincolo”, împreună cu prietenii care veniseră să-l însoțească.
În momentele când a vorbit cu noi a dovedit că este cu mintea întreagă, mai lucid și mai calm ca niciodată. Trăia niște momente de fericire, de deplină bucurie, atunci când și-a revăzut prietenii care muriseră de ani buni.
Acum știu cu toată ființa mea că moartea corpului fizic este doar o trecere și că fiecare dintre noi ne continuăm existența, însă în altă dimensiune și în altă formă energetică.

Sper că povestea mea a binedispus și a dat curaj măcar câtorva dintre prietenii mei cititori, în această zi ploioasă și mohorâtă.  
Vă doresc să aveți parte de zile minunate în această toamnă, chiar dacă va fi să ne mai plouă.
Greg

(C.M.)

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu